Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
302 lOAN CHIOREAN, 12 procurarea armamentului $i a munitiei trupelor legiunii sale au avut о influenza negativa asupra desfájurárii inse$i a ac{iunilor militare. „ .. . Lagärul meu, care forma prefectura a lll-a, — precizeazä Moldovan — a fost expus in tot timpul rázboiului civil din octombrie pina in februarie la о multime de neajunsuri. Mai mare ca toate era lipsa de munitiune $i de arme. Din nici о parte nu aveam nici un ajutor $i la repefitele ursorii (repetatele cereri - n. n.), ce am fäcut pe la diferi(ii comandan(i de trupe austriace, de a-mi veni cit de cit in ajutor cu arme $i munitiune, mi s-a raspuns cu tácerea $i nepásarea. Afará de acestea am fost mereu $icant $i habuit de inamic, care prepondera in mare másurá trupa mea, atit in ce prive^te numärul, cit $i echipamentul" 33. Pentru reconstituirea evenimentelor petrecute in acest rästimp in prefectura de pe Tirnave, vrednice de semnalat sint $i memoriile fratelui sáu Isaia, despre care am mai amintit cu prilejul schifárii biografiei lui Vasile Moldovan. Participind ?i el activ la organizarea legiunii a lll-a $i la actiunile acesteia. ne semnaleazä deseori unele fapte de mare importance!, ignorate in „Memoriile" fostului prefect, din care cauzä, dar spre folosul nostru, pentru anumite date $i evocari cei trei memorialed mure$eni — Vasile Moldovan, Isaia Moldovan $i loan Rusu — se completeazá cronologic unul pe celälalt. loan Rusu pe amindoi, Isaia numai pe fratele sau, care — la rindu-i - completindu-se pe sine, amplificä „episoadele $i scenele" de la Abrud din mai 1849 la acest volum de „Memorii". Completärile acestora lämuresc ?i alte aspecte ale organizärii militare $i administrative a legiunii a lll-a, pe care Vasile Moldovan fie cä le-a omis, fie cä le-a deseris mai superficial, considerindu-le nesemnificative, Surprinde apoi $i faptul cä el nu pomene?te nici un cuvint despre Constantin Roman-Vivu, prefectul legiunii a Xll-a (din regiunea Reghinului), cu care se ínvecina, mai ales cä in tinutul säu participase — ce-i drept inainte ca acesta sä-$i fi luat in primire prefectura — la luptele de lingä Dumbrävioara $i Sintioana. Ultimele capitole ale memoriilor lui Vasile Moldovan sint consacrate evenimentelor revolutionäre din Munfii Apuseni din primävara anului 1849, intregind astfei — prin adaosurile fäcute episoadelor semnalate in paginile revistei „Transilvania" — tablóul eroicei rezisten^e a mofilor lui Avram lancu. Cind el sosi in munti. in primele zile ale lunii martié, pentru a continua lupta pe baricadele revolutiei, fortéié militare revolutionäre maghiare, puse in slujba intereselor nobilimii, proiectau о ofensivä generáló care sä dueä Ia lichidarea rezistentei armate opusé de revolutionarii romäni in aceastä regiune minierä. CurinS insä, dupä ce numeroasele lor atacuri intreprinse in cursul lunilor martié ?i aprilie au fost rind pe rind respinse de cetele motilor, conducätorii revolutiei maghiare recurg la calea tratativelor cu revolutionarii romäni in vederea unei impäcäri. Astfel este trimis in Transilvania loan Drago$, deputat román in Diéta maghiarä, pentru a duce negocieri cu Avram lancu $i prefectii säi. Punctui de vedere al conducätorilor maghiari exprimat de loan Dragoj, ca $i caracterul duplicitar al acestor 33 Ibidem, p. 107.
