Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
MEMORI ALISTUL PA$OPTIST VASILE MOLDOVAN 303 13 negocieri, impus tot de acentia — pentru care deputatul román va pláti cu viata — a fost considerat ca inacceptabil de cátre revolutonarii románi. Avram láncú názuia spre о injelegere cu conducátorii revolufiei maghiare, insá atita timp cit trimisul lor — neavind instructum amánuntite din partea guvernului - nu putea garanta asigurarea libertáfii poporului román, era decis sá continue lupta pentru apárarea acestor tnlJturi strámojejti in care exploatarea socialá ?i impilarea natonalá fuseserá inláturate cu pretul a numeroase jertfe. Dind о inaltá apreciere felului in care memorialistul a $tiut sá desprindá $i sá descrie scopul $i desfá^urarea acestor tratative puse in legáturá fireascá cu insá$i mersul revolutiei, Silviu Dragomir subliniazá — pe buná dreptate — faptul cá Vasile Moldovan ne-a oferit astfel ,,note foarte pretoase cu privire la atmosfera ce stápinea intre fruntasii románi din Muntii Apuseni" 34. Citindu-le deseori in monográfia sa csupra prefectului Zarandului, loan Buteanu, Silviu Dragomir reproduce in intregime dialógul lui Drago$ cu Buteanu 35, din care rezultá pozita intransigentá a acestuia din urmá cu prilejul primelor negocieri desfájurate in tabára de la Mihailem la 22 aprilie $i nu la 25 aprilie cum gre$it le-a datat Vasile Moldovan. ,,Povestirea lui Moldovan — precizeazá in acest sens Silviu Dragomir — scrisá citeva decenii dupá revolute fixeazá un fapt sigur $i anume cá dintre frunta$ii prezent Buteanu a discutat mai vehement cu deputatul kossutist, apárind politica comitetului national din Sibiu $i a prefectilor ardeleni”. ,,Prin urmare — continuá el — chiar dacä nu am admite ca autenticá reconstruirea postumá a dialogului, pe a avut loc intre Buteanu $i Drago$, faptul insu$i cá Buteanu a reprezentat cél mai intransigent punct de vedere, rámine bine stabilit pe temeiul unei márturii cu autoritate atit de inaltá ca aceea a prefectului Vasile Moldovan” 36. ín continuarea acestui dialog, memorialistul ne zugráve$te intr-un chip deosebit de emotonant ?i de mi$cátor eroismul cu care oastea romänilor din Munfii Apuseni a infruntat, pe toatá durata rezistentei armate, greu^ tátié ?i lipsurile de tot felül cauzate de blocarea regiunii muntoase de cátre trupele maghiare- ,,Íntr-adevár — serié el — nu $tiu cum era cu putin^á sá tráim ín acélé timpuri. Fáceam ftrapate care ti s-ar párea cá intrec puterile omului. Sustineam lupte indelungi $i disperate. Porneam in vreo directiune cátre marginile muntilor ^i niciodatá nu aveam proviziune in traistä barem de-о mincare buná. Dacá avea cárévá dintre női о bucatá de piine sau málai, le lipsea celorlalt, ?i о bucatá о impárteau de cele mai multe ori in 10—15 párti, iar dacá ne puteam ospáta cu о bucatá de málai $i cu о oaiá de lapte covásit, douá zile nici nu ne mai gindeam la mincare. Viata in női о sustnea mai mult entuziasmul ce ni-l inspira sfin^e-34 S. DRAGOMIR, loan Buteanu, prefectul Zarandului in anii 1848-49, Bucure$ti, 1928, p. 60. 35 Ibidem, p. 62—63. 36 Ibidem, p. 63.
