Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
5 CIRCULAJIA GARIN I VECHI ROMANE§TI 263 Bogát de Románia, tipärit in anu! 1836“ aflat la Nirajteu-Ungheni34 35), $i in sfirjit, „un Strastnic vechi de Románia nescris de-asupra" aflat la Sábed “X Cercetárile nu s-au incheiat íncá. О menfiune aparte e necesará, in ceea ce privejte folosirea tipáriturilor de mai sus, in majoritatea cazurilor la románii de ambele rituri, unit ji ortodox, ceea ce dá о notá in plus funcfiei lor de instrument unificator nu numai a conjtiintei nationale, ci $i a céléi religioase care о precede ре prima. Datele enunfate, in afara oricäror comentarii, atestä pentru secolele XVII- XIX-lea о bogatä infuzie de culture — romäneascä din fara Romäneascä ji Moldova, imprumutatá románilor din Transilvania. Situafia geograficä, favorabilä acestei mobilitati de culturá a Váii Murejului,, a impártá$it cu prioritate fatä de alte zone, pe romäni de acest imprumut, de aceea atit documentor cit ji traditional, manifestärile lor pe linia unificärii moralpolitice sint destul de pregnante. Dovada о face ji conjtiintele avansate näscute, crescute sau haläduite pe aici intruchipate in cei ce au fost un $incai, un Petru Maior, sau un Papiu-llarian fii credincioji ai acestor meleaguri. Odatá cu formarea nafiunii románé in a doua jumátate a sec. al XVIII- lea, manifestarea conjtiintei nationale a poporului román imbracá forme diferite fiind determinata de dublul caracter al exploatárii pe care trebuia s-о indure, — social ji national $i ocazionatá de nenumárate ridicári la luptá impotriva exploatárii. О probléma aparte a egalei impártájiri de binefacerile unei culturi nationale comune a constituit-o, fára indoialá, transportul cärtii románejti peste granitele politice ale celor trei töri locuite de acelaji popor, dar stäpinite de imperii diferite. Cunoajtem din arhivele timpului cá intensificarea traficului carfii peste granitele politice ale Transilvaniei a umplut de griji insä?i Curtea Imperialä de Ia Viena care este pusä in situatia de a-l prohibi, prin patente repetate Ia 1725, 1746, 1771, 1772 ji 1782. Cu toate aceste ctitorii sufletejti ale culturii nationale comune tuturor románilor, cunoajtem figuri eroice de „traficanti" zeloji, neinfricati ji inimoji care ji-au fácut din acest scop un misionarat demn de cele mai alese aprecieri. Un Emílián Micu, pe calea legalá a pontéi sau un Badea Cirkon peste ,,Varna Cucului" vor fi fost numai о infima parte din cei care purtind desagii incárcafi in spatele sau pe spinárile máruntilor cai de munte, ocolind drumurile pläiesilor, vor fi dús, an de an, germenii culturii románejti de la locul tipáririi la inimojii cititori de peste munti. Actul de la 1 Decembrie 1918 n-a fácut decit sä consfinfeasca pe plan politic unitatea statalá desávirjindu-o. Fáuritorii morali ji spirituali ai acestei unitäfi trebuie insá cáutati in secolele dinainte, cind, aja cum am vázut, cartea ji scrisul pe lingá alte elemente, au cládit temeliile adeváratei uniri statale a poporului román. 34) Ibidem, inv. nr. 481/1866—1876. 35) Ibidem, inv. nr. 476/1867—1879.
