Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
15 DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURÄ DIN TIRGU-MURES 245 täräneascä 27. Conform proiectului de tipologie a bisericilor de lemn intocmit de prof. dr. doc. Virgil Vätä?ianu 28 consideram creafia din Tirgu-Mure? • desävir$it incadratä in tipul I. a. 2. in grupul 3 de biserici, constatat de arh. Eugenia Greceanu 29 ?i in tipul I. c. stabilit de Radu Crefeanu 30 pentru Muntenia. Din necesitäfi de naturä func{ionalä edificiului i-a fost juxtapus in capätul vestic pridvorul. Amplificarea spa^iului astfei realizatä, s-a petrecut in etapa a doua constructiva, situatä cronologic la mai bine de un deceniu de la terminarea navei $i bineinfeles, cu aportul altor mesteri. Privit acum, plánul nu se abate cu nimie de ia concluzia tipologicá de mai sus, insä pridvorul $i mai ales turnul cu bulbi, care il imbogäfe^te pe verticalä provoacä schimbäri substantiale in imaginea elevafiei. Prin juxtapunerea pridvorului cu turn, menteni au rezolvat douä Probleme: prima ?i cea mai importantä, ar fi märirea spafiului, impusä de cre^terea necontenitä a credincio$ilor ortodoc$i, iar a doua accentuarea expresiei artistice prin introducerea bulbilor in ansamblul constructiei. Felul solutionärii acestor Probleme denotä cuno^tin^ele lor privind domeniul edificiilor religioase de lemn cu plan dreptunghiular cu absidä poligonalä la est $i pridvor cu turn la vest. Mäiestria mejterilor se vädejte indatä ce supunem discujiei chiar partea juxtapusä. Componentele acesteia, prelucrate in linii deosebite de cele ale fle?elor piramidale preväzute cu galerii in rezalit, infätijeazä forme cit se poate de original modelate. Dupä cum bine se observá creatorii n-au preluat servil detaliile formale utilizate frecvent in arhitectura secolului al XVIII-lea din Transilvania. Dimpotrivä, tinind seama de vocabularul formal care pe atunci era deja bine influenfat de baroc, ei au selecfionat ?i asimilat numai motivele cu certe valori estetice, reu$ind, in ciuda rigorilor pu:se de material, о exprimare adecvatä imperativelor stilistice ale vremii. Chiar dacä n-ar fi fost atraji de formele baroce, dorin^a ctitorilor de a avea un edificiu somptuos, comparabil cel putin ca forme cu cele mai apropiate exemple din Tirgu-Mure? (biserica romano-catolicä din Piata Trandafirilor $i biserica episcopului loan Bob), impunea me$terilor iluarea lor in considerare. Cu asemenea premise, interpretarea spajiului interior devine $i mai snecesarä. Prin intermediul unei structuri in exclusivitate de lemn. mejterii „construiesc" un mare spafiu interior (fig. 6); apói, conform programúim liturgic, il divizeazä in patru unitäfi funcfionale - altar, naos, pronaos $i 27 VIRGIL VÄTASIANU, Contribute la studiul tipologiei... in A.I.I.C., III, p. 29-31: RADU CRETEANU, op. cit., p. 9-11. 28 Op. cit., p. 30. 29 EUGENIA GRECEANU, Tipológia bisericilor de lemn din zona centralä a Transilvaniei, in Monumente istorice, Studii $i lucrari de restaurare, III, Bucurejti, 1969, p. 43, 47. 30 Op. cit., p. 10 .
