Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
246 ALEXANDRü BAUER, pridvor — acoperite, in ordine, cu о semicalotä, cu о boltä semicilindricä de-a lungul intregii nave $i cu un tavan plan. Aja organizat, spatiul primejte vaiori utilitare clare, iar dimensiunile lui — surprinzätor de ample fatä de cum se infä^ijeazä monumentul afarä — conferá lácajului märedia cäutatä de comanda socialä. Privite dintr-un anume unghi, propordiile unitätilor spatiale se gäsesc in raport direct cu destinata ji importanda fiecärei incäperi; absida altarului (fig- 5 ji fig. 6 c), folositä de un numär redus de persoane, inchide un spadiu mcdest inseris unui pentagon, nava, fiind locul unde in prezenta credinciojilor se desfäjoarä serviciul divin, condine spadiul cel mai mare, intins sub unica boltä semicilindricä (fig. 5 ji fig. 6 b), iar pridvorul (fig. b ji fig. 6 a) formeazä ultima unitate spadialä, paralelipipedicä, destul de joasä, deschisä ji de ordin secundar. Färä a face abstraedie de cerintele liturgice ji funcdionale, formele tuturor incäperilor sint determinate de tipul de plan pentru care s-a optat ji apoi de natura materialului de constructie. Pe baza planului s-au ridicät, dind primele linii, elementele principale ale expresiei constructive ji arhitecturale, iar in continuare, in functie de posibilitädile prelucrárii lemnului, s-a trecut la inchiderea spadiului in formele descrise. Aláturi de forme, propordiile, diverse in contextui spadial, creeazä un interior insufletit, dinamic ritmat, adeevat nevoii de reprezentare in ji prin el a ideii si permanentei ritului ortodox. Stilistic, spadiul arhitectural nu a suferit nici о contaminare cu barocul: organizarea ji forma lui urmind tradidia se pästreazä neatinse cum de altfel ji planul clädirii (fig. 6 a). Numai decoradia, datoritä citorva elemente intilnite la iconostas, poartá amprenta barocului. in rest, interiorul rämine cu о ornamentadie de facturä romäneascä ji de inspiradie ortodoxä. Prezenta motivelor decorative baroce se explicä prin acelaji proces de asimilare $i grefare la care ne-am referit cind am analizat elevatia. Felül cum este formulatá plastica lasá sá se intrevadá ji cealaltä calitate, ín afara célúi decorative c.u care de fapt se imbiná ji are aceiaji valoare: insujirea constő in aceea cä ciclurile picturale — de la briul boltii semicilindrice in sus ji piná la desfájurárile de pe panourile semicalotei altarului -, mejtejugit executate, subliniazá aproape toate formele arhitecturale, insä le accentueazä convingätor numai pe acelea care, situate in pozidii centrale, au menirea sá intrediná interesül vizual, intens activat de marele spadiu interior. S-a stabilit astfel о armonie pläeutä intre ornamentadia zugrävitä ji arhitecturá. Din cele expuse, vedem in biserica cu hramuf „Sfintul Arhanghel Mihail" din Tirgu-Murej un monument sintetic, rezultat al interferendei formelor arhaice ji elementelor de datá recentá, baroce, primele elaborate cu múlt inainte in arhitectura romäneascä de lemn, iar urmátoarele apárute о datä cu stilul adus, impus $i oficializat in Transilvania de autoritädile habsburgice. Cind au imaginat plánul dreptunghiular Símplu cu absidá nedecrojatá ji fárá pridvor, mejterii primei etape au operat cu formule vechi, múlt apropiate de arhetip. in antitezá, cei din etapa a doua grefeazá pe fondul tradi{iei autohtone elemente transmise de arhitectura barocá. Aces-
