Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
244 ALEXANDRU BAUER, 14 nificatia reprezentativá cerutä de baroc, motivele decorative au fost distribuite potrivit principiului concenträrii pe suprafe(e de mare interes vizual. lar dacä adäugäm componentele de tablä ale turnului, Ia care se manifesta tendinfa cätre zveltefe, prin simplificarea moderata a liniilor sinuoase — contrar de fapt perioadei precedente, de inflorire a barocului, in timpul cäreia acestea infäfijau volume curbe $i contracurbe indräznet avintate $i ornamentajM abundente in jurul lor — avem exprimarea plastica curentö din ultimele douä decenii ale secolului al XVIll-lea. Comparind edificiul din Tirgu-Mure? cu biserica ortodoxa (fostä unitä) din Cluj 26, $i datoritá aceluia$i ctitor, loan Bob, situatá pe strada Prahovei nr. 5, constatam, daca excludem dispozijiile planimetrice prin care se deosebesc, prezenja analogiilor. Surpríndem din descrieri sisteme de boltire, procedee de ritmare $i concepfii decorative asemänätoare. La ambele monumente intilnim calote boeme pe arcé dublou sprijinite de pilajtri in interior, lesene 51 bandouri la fajade $i motive ornamentale de stucaturá concentrate pe elementul esenjial al elevajiei. Dacä adäugäm analogiile constatote altor observari, putem conchide cá dupá indelungi $i continue prelucrári Ia finele secolului al XVIll-lea, in arta religioasá din Transilvania s-au räspindit anumite forme, elemente $i metode de compozifie cu consecin(e ferme in cristalizarea tipului de bisericá adaptat ritului greco-catolic. Evident, nu toate lácasurile perioadei prezintá analogii perfecte, deoarece opfiunea pentru un tip de plan — cu pronaos $i absida poligonalä decro^atä cum e Ia monumentul din Cluj sau färä pronaos, dar cu absidä semicircularä ca in cazul de fafä — ori pentru anume solu^ii decorative era in funcjie de comanda socialä, iar numai dacä aceasta nu-?i manifesta vreo preferintä, räminea la alegerea me$terilor. Biserica de lemn cu hramul „Sfiniul Arhang'ne! Mihail" e о creafie specific romäneascä. Ea mo$tene$te un tip de plan elaborat, cu multä vreme inainte, de arhitectura de lemn. О considerare stilisticá poate fi fácutä numai dupá incadrarea tipologicä, dupá analiza componentelor $i dupá ce ne oprim asupra consecintelor acestora, extinse la spatiul interior $i elevatii. Piná sä fie isprávit, monumentul a strábátut douá etape de construcjie; in timpul fiecáreia s-au desíá5urat lucrári cu un inceput $i un sfirjit bine precizat. Nici mesterii §i nici comanda socialä nu preconizau atunci о eventualá extindere spre vest. Opera lor este о compozi^ie de douä incäperi dreptunghiulare inscrise intr-un plan omogen, tot dreptunghiular. Acestora, in capátul estic, le-a fost adáugatá a treia incápere, absida pentagonalá (fig. 5). !n?iruirea camerelor pe axa longitudinalá plaseazá tipologic biserica in rindul monumentelor ce reproduc un plan arhaic, dar ceva mai evoluat datoritá numárului de laturi fatá de arhetipu! din care de fapt derivá, caso: 2« MIRCEA JOGA ?i GÉZA STARMÜLLER, op. dt., p. 35-40.
