Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Istorie

i3

DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURA DIN TIRGU-MUREß

243

Turnul primejte ritmuri decorative direcjionale vertical de la pila?trii simpli $i ionici dispu?i pe coituri, separati la un moment dat de о comica mediana (fig. 9 $i fig. 10). La ultima parte de zidärie amänuntele ornamentale sporesc, se intensified, pe mäsurä ce apare corni$a puternic profilatä $i modelatä dupä conturele cercurilor de stucaturä. Motivele cuprinse aici au menirea sä precizeze impresia vizualä, sä accentueze expresia plasticá a turnului. Ele sint de largä circulare in Transilvania, putind fi intilnite la aproape toate monumentele epocii: goluri eliptice cu briie simple de

mortar $i pseudo-boltari, ciubucuri areuite ca ni?te dublouri, ferestre cu $i fára läcrimar, pilajtri ionici cu ove si ghirlande intre volute, metope cu fleroane $i, in fine, cornice mai mult sau mai putin viguroase.

Pentru incununarea decoratiei, practicatä in $i pe structura de zidärie, arhitectul executä din tablá un coronament cu bulbi ?i lanternou interpus.

Interpretind elementele cu consecinte in ornamentatie, sesizäm calitatea majorä, decisivä chiar, indeplinitä de unele in sistemul morfologic al construc^iei. Cele care, pinä acum, erau considerate numai creatoare de ritmuri decorative i$i arató din plin ?i a doua functie, aceea constructivä. Dintre eie, motivul pila$trilor practicat pe proeminentele interioare, impostele ?i arcele dublou pot fi definite drept elemente esentiale ale sistemului portant. Exceptind arcele dublou, numai figurate printr-un ciubuc cu profil asemänätor ca areuire, $i impostele, regäsim la turn pila?trii ionici din interior, cu ujoare modificari de ordin formal, iar in plus, pila$trii simpn, descriji mai inainte, $i cornice viguroase, indeplinind importantul rol portant.

Din analiza efectuatä rezultä cä elementele amintite intrunesc valori concomitent decorative $i constructive. La nivelul acestora s-a stabilit un raport care determinä subordonarea intregii conceptii plastice. Existente raportului toemai la formele care in ideea maestrului loan Topler trebuiau sä trezeascä interesül vizual constituie factorul arhitectural $i constructiv esential, fiindcä in jurul lui $i in strinsä dependentä de el a fost solutionatä problema ornamentatiei. Asadar, arhitectul a considerat ca in jurul formelor cu rol simultan decorativ ?i constructiv sä concentreze motive pur decorative. Chiar daeä nu sint fantezist nuantate, tratarea lor plasticä — cind viguroasä, prin natura profilärii, cind retinutä $i abia conturatä — produce rafinate contraste de luminozitate, iar formularea inspiratä subliniazä, si nu de purine ori intensified, dinamica golurilor si plinurilor.

Pentru aprecierea stilisticä pledeazä fatadele lipsite de artificii ornamentale, pila^trii simpli ?i ionici, lesenele, briiele $i bandoul. Simplitatea $i claritatea tratärii lor, cit ?i coeziunea semnificatiilor — decorative $i constructive —, imprimä monumentului caracteristici care prefigureazä, in epoca de sfirjit a barocului tirziu, perioada stilisticä urmätoare, clasicismul. Faza tirzie a barocului rämine sä fie reprezentetä de ansamblul interior deoarece, in rafinamentul u$or ce-l caracterizeazä, semnele unei evolutii spre clasicism abia daeä se contureazä. $i intrebuintarea vocabularului decorativ .concurä la aceastä considerare; astfei, pentru a conferi monumentului sem-