Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)

Istorie

13 MORMINTE SCITICE LA CRISTE$TI 39

Sn Cu I Impuritäti

0/ 0, I nedetermi/0 I nabile %

1. Tipul cu douä täi^uri deseris la В а/l 90,96 7,98 1,06

2. Tipul cu trei täi$uri deseris la В b/2 85,63 12,61 1,76

3. Tipul cu trei täi$uri deseris la В b/3 86,48 12,44 1,08 * IV.

Regretäm cä nu dispunem de datele referitoare la examenul comparativ al aliajelor, astfei cä nu putem formula concluzii in legäturä cu alte aspecte ale problemei (provenienta materialului, minä etc.)

Din lemnul sägefilor am fäcut seefiuni microscopice, pe baza cärora tovarä?ul KISGYÖRGY ZOLTÁN de la Institutul de Medicinä $i Farmacie din Tg.-Mures a efeetuat in iaboratorul de bot.anicä, examinari comparative cu speciile indigene.4 In urma cercetärilor efectuate, am ajuns la concluzia, cä sägetile au fost fäcute foarte probabil dintr-un soi de paltin (Aceraceae). Datele de care dispunem par sä justifice presupunerea cä este vorba de un paltin de $es. In fotografiile anexate prezentäm ca ilustrare comparativä atit sectiunile preparate din lemnul sägetilor, (Pl. XVI/40 si 42), eit §i sectiunile fäcute din paltinul de $es (Acer campestre L.) (Pl. XVI/39 ?i 4L).

IV.

ANALOGII, DATARE

Atit orientarea mormintelor cit si mai cu seamä anexele lor specifice nu sint necunoscute in Transilvania.

Primul cercetätor care a deseris un mormínt cu caracter pronun(at scitic, asezat in direc(ia nord-vest—sud-est descoperit in dealul „Cinege“ de la Aiud — este HEREPEY KAROLY.5 Orientarea §i asezarea inventarului acestui mormint sínt asemänätoare cu cele constatate la mormintele din Criste^ti: vírfurile de sägeatä sint puse lingä genunchiul stíng, iar cutitul, timácopul, pumnalul, ca si vasele sint asezate numai

S Archaeológiai Értesítő (ín cele ce urmeazá A. É.) XVII. 1897. p. 64.