Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
68 $T. MOLNÁR, 6 grädinä sau curte, ci in snopi. Zilnic s-au imblätit 4—14 straturi, in func^ie de numärul imblätitorilor. Boabele adunate din straturi le ímblätite ín cursui unei zile au fost imprä$tiate de о data. II. Etapa de im blatire ln aceastä etapa s-au efectuat mai multe operarii. Unealta utilizatä era imbläciul. Operable principale erau denumite dupä unealta utilizatä: imblätitul dupä imbläciu, iar imblätirea lateralä dupä hädäragul imbläciului. 1. Prima operarie era imblätitul propriu zis • Cea mai grea §i cea mai importantä activitate din íntreaga etapá. Cu aceastä operarie ritmicä au imblätit, au separat boabele din spie. Imblätitul era efectuat de una, douä sau íréi persoane — de obicei de douä. In traditie nu s-а pästrat amintirea cä eventual operatia ar fi fost efectuatä de patru persoane5. Imblätitul a fost efectuat de fläcäi sau bärba^i mai tineri, puternici. ln caz de nevoie — in timp de räzboi sau in cazul diminuärii fortéi de muncä a familiei s-а intimplat ca femei väduve sau bärbati mai in virstä sä fie siliti la efectuarea imblätitului. Gospodarii mai instäriti angajau §i zilieri. Micii gospodari imbläteau ei in$isi cerealele cu ajutorul membrilor de familie, eventual cu ajutorul rudeniei intrunite in clacä. Oamenii mai säraci toamna si iarna s-au deplasat pentru mai multe luni pe pämintul sa§ilor pentru imblätit in parte.6 Unei tele principale: imbläciul, grebla de täiat, eventual primiteaua bine legatä, u$oarä, avind о bunä indeminare, le luau cu ei. Mersul imblätirii stratului a§ezat era in functie de faptul ca cili imblätitori au efectuat lucrarea. In cele ce urmeazä, voi da descrierea 5 ln gospodäriile märunte Me acestor sate de munte, dar chiar $i pe fostele mo$ii nobiliare, clädirile anexe nu erau voluminoase, mari; astfei §ura nu a permis decit munca a cel mult trei persoane. 6 Sófalvi József originär din Bentid astfei ne relateazá acest fapt: Cei din Benőid de obicei lucrau la sa$ii din Hetur (rai. Sighi$oara). Principalele unelte le duceau cu ei. Gospodarul sas pentru stabilirea priceperii ?i experientei célúi care se prezenta la muncä fäcea urmätoarea próba: a aruncat un spie de griu pe pämintul §urei $i l-а sómat pe fläcäu sä dovedeascä daca se pricepe la imblätit. Cel nepriceput a luat avint cu imbläciu ?i a vrut sä loveascä spicul. Vintul imbläciului insä l-а dat la о parte. Gospodarul väzind cä are de a face cu unul nepriceput, nu-1 angaja. In schimb' imblätitorul mai in virstä, cu sxperientä. la aceastä sorríatie a cälcat cu opinca pe spie, frecindu-1 spunind: „Asta nu necesitä imbläciu“. Binein^eles, imediat a $i fost angajat.
