Hitel, 1939 (4. évfolyam, 1-4. szám)
1939/1. szám - Metamorphosis Transylvaniae
0? Reiuwat reproduc starea sanitara a comunei ín timp de lo adi, pe baza carora se eviden- {iaza o mortalitate infantila de 42,370/^. Bolile mai frecvente sunt tulburarile gastrointestinale, debilitate congenitarä §i pneumonie. Prin íntroducerea cátorva restric- tiuni ^i norme sanitäre se crede ca se poate reduce procentajul mortalitapi infantile. Comunitatea maghiará. Trei studii ín legäturä cu noua organizape a maghia- rimii din Románia: ALBRECHT DEZSŐ: In situatia noua; VITA SÁNDOR: Posibilitájile noastre economice; VENCZEL JÓZSEF: Plan de politicá culturalä. 1. Rezolvirea cbestiunii minoritare nu e de a^teptat pe baza umanistica, nici cu ajutorul contractelor lipsite de sancfiuni, chestiunea minoritarä e o chestiune politicä principialä ^i ca atare se bazeazá fire^te pe relafiuni de puteri. In situatia actualä europeanä situafia tuturor minoritäjilor depinde de favoarea pe care patria-mumä le poate asigura prin alianfele locale sau cu ce competenjä poate reclama minoritatea respectivä valorificarea drepturilor sale. ^ Reglementarea chestiunii minoritare ardelene este in curs. Care sunt condipile reglementärii ? L e g i n o i — constatä Dr. Balogh Arthur, distinsul jurist minoritar^ in revista Magyar Kisebbség (VIII. 7—8.). Avem nevoie de legi noi, cari sä determine situapa juridicä a cetä^enilor romani aparpnätori de minoritäp, cari stabilesc drepturile minoritäplor ^i totodatä drept asigurarea acestor drepturi prin sancpuni riguroase Impotriva contravenienplor. Situatia nouä politicä a maghiarimii din Románia e departe de solutionarea aceasta p in lipsa adausurilor cuvenite nu putem stabili cat ?i in ce mäsurä va profita pe acest teren Secpa Maghiarä a Frontului Rena^jterii Nationale. Comunitatea Maghiarä din Romania, organizatia infiintatä in sensul punctului 3 al acordului intre guvernul regal román ^i conducätorii minoritätü maghiare dela 17 lanuarie a. c. ne indeamnä la speranta, cä munca interioarä socialä, eUonomicä p culturalä nu va fi färä rezultat nici intr’alta raportare. 2. Comunitatea Maghiarä in esenta ei e satisfactia acelei pretentiuni minoritare maghiare din Romania, care in anii de dupä räzboiu, a condus la fundarea Aliantei Maghiare, ^i dupä disolvarea ei a rämas o dorintä permanentä, iar in ultimii ani a devenit ideea politicä principalä a generatü noi. Revista „Hitel“ de anii dearandul sustine aceastä chestiune, mai intáiu in principiu (Alianta Maghiarä chiar $i färä corp vizibil, trebuie sä se prezinte drept principiul moral coordinator al tuturor organizatülor maghiare), mai pe urmä ca o dorintä realizabilä, ca recerintä bazatä pe drept natural, — astäzi devine actualä desbaterea chestiunilor practice, a) Pe plan, social Comunitatea Maghiarä poate, chiar trebuie, sä devinä axa de convergentä intre diferitele organizaduni ^i institutiuni minoritare maghiare, mai mult, are misiunea de a realiza fundamentuH muncii eparhiale, culturale, economice, ?i celei sanitäre rodnice, sä fie temeiul organizatülor celorlalte. Organizatia aceasta poate determina acfiunea celor sub- ordonate ei, in vederea realizärii unitätü suflete^ti, spirituale, culturale p economice a maghiarimii din Románia, b) Pe plan economic Comunitatea Maghiarä prin Consiliul Economic realizeazä paralelizmul stäruintelor economice organizate ^i prin functiunile proprii impline^íte sarcinile economice lipsite astäzi. c) Pe plan cultural in cadrul organizatiei E. M. K. E. se deschid perspective spre reali- zarea sintezei tendintelor culturale, in schimb insä Consiliul Cultural al Comuni- tätii, asemänätor celui Economic, intreprinde munca coordonärii institutiilor. Pe scurt: misiunea Comunitätii Maghiare este a transforma societatea maghiarä arde- leanä intr’o comunitate organizatä. Metamorphosis Transylvaniae. La inceputul sec. XVHI-lea Br. Apor Péter serié acest titlu deasupra operei sale in care §i-a dat seama de noteld transforma- toare. Rubrica noasträ asemenea inregistreazä aceste note caracteristice. BERECZKY SÁNDOR Serie despre concertul Bartók -Kodály dat de ansamblul tinerimii univer- versitare clujene, JUHASZ ISTVÁN despre importanta culegerii traditülor poporane ^i mi^carea tinerimii in favoarea lor, ALBRECHT DEZSŐ accentuiazä importanta actualä a romanului „Szülőföldem“ (Patria mea) de Tamási, in sfár^it, CSÍKI FERENC se ocupä de relatiile noi in legäturä cu probléma muncitorimii.
