Hitel, 1939 (4. évfolyam, 1-4. szám)
1939/1. szám - Metamorphosis Transylvaniae
k.. Rezumai amonozitate propagarea mi^cárii, care insfár^it ín 1903 í^i gase^te cd dintáiu cadru legal. Mi^carea cooperatistá, prin Introducerea sistemelor Schultze §i Raiffeisen, trece prin desvoltarea rapida, la care contribue considerabil §i asigurarea posibili- tajii unei desvoltari independent de puterea statulai. Dupa razboiul ínsá, politica care finde spre realizarea autarchiei statului, delineate prin legislate organizapaJ interioara a cooperapilor. Cooperatiile se concentreaza in Federalele, pe cánd Uniunile prescrise sunt de un caracter moral, a cáror activitate stá ín aprofundarea relapilor intrinsece. Astázi asistam la procesul de etatizare a celor de mai sus. Cultura felurita ?i trecutul economic al popoarelor conlocuitoare din Ardeal a provocat unele deviapi ^i pe terenul mi^carilor cooperatiste. Avántul acestor mi^- cäri se prefafeaza in mi^carea cooperatista a Sa^ilor. Fondatorii se recruteazá din cercurile industria^ilor cári considera sistemul Schultze drept cél mai potrivit; Insä propä^irea adeväratä urmeazä numai dupä Introducerea tipului Raiffeisen, propagat de Wolf. Cooperativele lor nu find la un cerc vast de negociere, scopul lor fiind ajutarea membrilor säi: cooperativa nu este unora, ci a comunitäpi ^i datorit acestui fapt, mi^carea cooperatistá a Sa^ilor §i-a dobandit aceea soliditate ^i tärie care o caracterizeazä. Mi^carea antibelicä a cooperativelor romanepi din Ardeal se incadreazä in mod natural in imprejurärile viepi minoritare, iar aceea de dupä räzboiu, bucurandu-se de sprijinul statului, i^i atinge punctul de desvoltare actualä. Mi^carea cooperatistá maghiarä din Ardeal era coordonatä de imprejurärile' ungare de pe vremuri. Desrobirea iobägiei ungure^ti deschidea perspective noi, starea generalä insä se asemenea mult cu aceea din Regat dela sfar^itul sec. trecut. Cont. Károlyi Sándor voia sä schimbe aceastä stare de lucruri, infiinländ o cooperativa de credit, insä nu a obpnut rezultatul dórit, decát numai dupä o inipare superioarä ^i cu sprijinul statului dat institupei O. K. H. Tot din inipativa Cont. Károlyi ia napere mi.scarea cooperatistá de consum „Hangya“ cu proporpi consi- derabile. Dupä räzboiu cooperativele maghiare ardelene rámán cu totul färä sprijin. Insä puterea nouä de stat permite organizarea independentä, incat se infiinjeazä de curänd centrul cooperativelor de credit 91 de consum, pe urmä se fondeazä ?i cooperativele industriale 91 de producpe. Mi^carea in prima sa etapä tindea la rezultate numai in domeniul cooperativelor de consum fi de credit, pe cánd astäzi, chiar asocierea producätorilor Järani 5Í a industria^ilor orä^eni ne dau mult de nädäjduit. Insä in momentul de fatä mi^carea cooperatistá maghiarä trece prin zile de crizä, dat fiind etatizarea, care sguduie bazele de existenfä ale ei, deoarecc elementul esenpal al acestei mi^cäri este insä^i autonómia economicä deplinä. VITA ZSIGMOND: Lumea tradipilor poporane fi sarclnile noastre didactice. Drept caracteristica epocelor de criza, cultura maghiarä se reíntoarce la tradi^iile strameje^ti, la cultura minora, ^tünjele in legäturä cu vieata populara progreseaza din ce in ce mai múlt. Aceasta este un proces de reacjiune ta^a ele orientarea aceea, care la inceputul sec. trecut a deviat dela baza populara, cautánd felurit fundamentarea culturii majoré. Dupá apusul romanticizmului ^i a sentimen- talizmului german, nici Petőfi, nici Arany nu puteau inrädäcina concepfia poporaná, caci burghezimea orä^eanä nutrea o aversiune faja de aceasta. Burghezimea este lipsitá de con^tiinfa ?i sentimentul de conservare ^i apárare a tradijiilor, lumea strämo^easeä ii e sträinä. Sensul culturii de astazi insä e mánguitor, caci se ivesc semnele unei coherénjei dorite. Precursorii tendin^elor populäre: Kodolányi János, Erdélyi József, Tamási Áron, Nyirő József, Illyés Gyula §i Németh László ne au aratat ca cultura populara imbogáfe^te ^i intinde sfera culturii majoré, dándu-i in acéla? timp o nóta specificä maghiarä. In cele ce urmeazä autorul demonstreazä, cä in procrearea sintezei intre cele douä culturi sarcina cea mai importantä este aceea a ?colilor; sä edueäm tinerefea maghiarä ln spiritul conservärii ?i in respectul tradipilor. Condus de acest märet scop, autorul lnsfar?it ne dä cateva propuneri didactice realizabile in invätämäntul minoritar. Dr. MANYAK ERNÖ: Date la starea sänätätii publice din Diträu. Satui Diträu, unul dintre cele mai mari comune secuie?ti, e situat pe dreapta Mure?ului in jud. Ciuc. Locuitorii se ocupä cu agriculturä, exploatare de päduri, cre?terea vitelor, dar avem un numär de industria?i ?i intelectuali intre ei. Tabelele
