Hitel, 1939 (4. évfolyam, 1-4. szám)
1939/1. szám - Metamorphosis Transylvaniae
1 Q 3 Q HITEL IV. 1 REZUMAT HITEL (Credit) — titlul operei de haza a maréiul politician maghiar Széchenyi István (aparuta ín anul 1830) — imbräp^eazä nu numai nojiunea credi- tului economic, ci ín frazeológia lui — „a crede ?i a putea credc altuia“ — se intinde ^i asupra conceptului moral ?i spiritual, §i ca atare: creditül devine haza ^i resortul tuturor intenpilor reformatoare, cat ^i a spiritelor' §i acjiunilor reinoitoare. Redac- torii 5Í colaboratorii revistei „Hitel“ sunt tinerii intelectuali maghiari ardeleni' pe baza ideologiei széchenyiene. TAMÁSI ÁRON: Pregátire la särbätorile Sf. Pafti. Scriitorul maghiar ardelean, Tamási Áron, e incontestabil reprezentantul cél mai vánjos al spiritului popular ^i al culturii minőre. In románul de curánd apárut (Patria mea. Ed. Erdélyi Szépmives Céh, 1939) ne conduce pe hotarele pamántului stramo^esc natal, in lumea senina, dar ingreuiatä de grijile zilnice, a Secuimii. Cartea lui Tamási este marturisirea unui stil de viata, care desfä^oarä spiritul comu- nitäpi, nu numai ín de^ertaciunea prezentului, pe care autorul o redá atát de fidel, ci ?i ín trecut; generajiile se schimbeau in cursul timpurilor, conpnutul lor spiritual insä rämase in veci neschimbätor. Fragmentul, pe care revista noasträ il reproduce, reveleazä pregätirile poporului la särbätorile Sf. Pa§ti. Tamási pätrunde cu o intuipe spontanä in spiritul specific al gandirii populäre ?i traduce in concretizäri echivalente cugetarea ?i contemplarea adancä a figurilor säi. Mereu i§i gäse^te prilej de a se adánci filozofic in proble- mele discutate, care il indeamnä{ a stabili: ,,maghiarimea sträbätuse douä cäi ^i pe noi, care vedem rezultatul actualmente, frica §i indoiala ne torturä, ce ne aduce viitorul. Mare e numärul cäutätorilor pe fatä fi in tainä al drumului revelärii: iji atáta ^tim, cä in ^irul maghiarilor poporul era acéla care acponase mai just! Reprezentantul culturii minőre cere reintoarcerea la popor: „dela ei sä’nväfäm ce-i bún“, caci „dórim un neam intelept ?i drept al cárui emblemä„ e poporul.“ Dr. SARY ISTVÁN: Mijcarea cooperatista din Románia. O scurta bine intemeiatä schpä istoricä introduce articolul. In cele ce urmeazä, autorul stabile^te douä etape in mifcarea cooperatistä: prima stäruie?te de a compenza cu ajutorul cooperatiilor de consum si de credit lipsa provenitä din sistemul economic capitalist; aceastä dureazä in general panä ^i’n zilele noastre; a doua tinde nu numai la compenzarea, ci §i la substituirea lipsurilor amintite. Mi^carea cooperatistä se imbogäie^te cu un conpnut ideologic nou §i pe langä un scop pur economic serverte acum scopuri naponale in vederea intregirii cät mai puternice a coherenjei comunitäpi. In desvoltarea temei autorul pne seamä de aceste douä etape. Dupäce färänimea din Vechiul Regat s’a desrobit de sub jugul chinuitor al iobägiei, se ive^te o mulpme de probleme sociale ?i politice, cärora in momentul acéla statul nu-le putea face fa{ä. Reforma agrarä n’a rezolvit intru nimica probléma, in lipsa inventarului necesar la neatárnarea economicä, care impingea neo- iobägia in ghiarele cämätarilor p ale capitalului financiar modern. Ajutorul sosi din partea preoplor ^i a Invafatorilor, care prin propagarea asocierii cooperatiste, intenponeau ridicarea nivelului (äräniraü. Autoritatea de stat prive^te la inceput cu
