Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége - A zsombolyai uradalom idővonala
DOMENIUL DE LA JIMBOLIA | DAS LANDGUT VON HATZFELD | A ZSOMBOLYAI URADALOM Szilágyi Mária - Anica Draganic Szerbcsernye/Srpska Crnja şi Szerbcsernye/Srpska Crnja este menţionată deja în surse din secolul al XlV-lea, şi e interesant că nu a încetat niciodată să existe, nici în perioada otomană, când pe acest loc se afla o aşezare turcească. După alungarea musulmanilor, satul a fost populat de grăniceri sârbi, iar în 1753, aici s-au stabilit 68 de familii de pe o pustă aflată pe teritoriul de astăzi al României (BOROVSZKY, 1911. b 36.). Pe harta primei evaluări militare, satul dispune încă de o structură neregulată, probabil de origine medievală, şi se presupune că structura regulată a satuluia fost realizată mai târziu, odată cu colonizarea de la Cernea Neamţ. Deci, în 1790, când losif Csekonics a luat în arendă domeniul de la Jimbolia, aici se găsea deja o comună dezvoltată, în care în 1775 s-a ridicat şi o biserică ortodoxă, purtând semne baroce şi clasiciste (ZZZSKZ - crkva svetog Prokopija u Srpskoj Crnji). în secolul al XlX-lea, satul a trecut prin mai multe vicisitudini, la fel ca aşezările învecinate, - revoluţie, inundaţii, secetă, foamete - şi totuşi, în ciuda acestora, până la sfârşitul secolului s-a dezvoltat, devenind o comună înfloritoare. La începutul secolului al XX-lea, aşezarea avea 766 de case şi aproape 4.000 de locuitori, comuna mare fiind situată de-a lungul căii ferate cu ecartament îngust Jimbolia - Becicherecu Mare (azi: Zrenjanin), pe care cea mai apropiată staţie se afla la Cernea Neamţ (BOROVSZKY, 1911. b 36.). întemeierea aşezării Cernea Neamţ se datorează moşierului losif Csekonics: în 1790, el a colonizat pe acest loc, în vecinătatea aşezării Czernya, catolici germani. Iniţial, colonia a fost compusă din 55 de case, apoi, în 1808, baronul a sporit numărul locuitorilor, în acest moment stând aici deja două sute de case. Probabil în această perioadă a apărut structura ortogonală actuală a satului. Primii colonişti au sosit în sat de la Jimbolia, dar ei erau originari din teritorii germane, iar locuitorii de mai târziu au sosit din satele şvăbeşti din împrejurimi (TABAR, 1973.). în ciuda faptului că Cernea Neamţ şi Srpska Crnja erau independente din punct de vedere administrativ, fizic ele constituiau o singură aşezare. Pe baza unor date din 1829, Cernea Neamţ avea 181 de case şi aproape 1.400 de locuitori (NAGY, 1829. 397.). în actul de succesiune al lui loan Csekonics se menţionează prea Németcsernye/Cemea Neamţ | Serbisch-Czernya und Deutsch-Czernya | Szerbcsernye és Németcsernye puţin despre Cernea Neamţ şi Srpska Crnja, valoarea imobilelor de aici era evaluată în 1880 la 1.000 de forinţi, însemnând că dintre comunele colonizate, aici avea moşierul averea cea mai redusă, doar câteva case şi probabil cârciuma, deoarece, în fiecare sat, cârciuma era gestionată de el (MNL FML XIII. 5.5. d. 3/1-2.). La sfârşitul secolului al XlX-lea, în 1890, Endre Csekonics a fondat la Cernea Neamţ o mănăstire, pe care a şi finanţat-o. Mănăstirea, înfiinţată în casa natală a parohului de atunci, a fost aşezată sub protecţia Sfântului losif şi era condusă de surorile şcolare ce purtau numele Sfintei Cruci. în clădire exista şi o capelă, descrisă în felul următor de parohul de atunci: „Capela menţionată, respectiv oratoriul are în jur de 4 stânjeni lungime, 2 stânjeni lăţime, destul de înaltă, cu altar frumos, picturi, flacără eternă, bănci, covor, este o încăpere luminoasă, curată, liniştea sa evlavioasă nu poate fi tulburată de zgomotul străzii.” în scrisoarea adresată episcopului de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, oficiul parohial din Cernea Neamţ îi roagă pe demnitari să acorde o recunoaştere înaltă domnului Endre Csekonics pentru credinţa sa zeloasă, respectiv pentru nenumăratele binefaceri pe care le-a depus în slujba dezvoltării vieţii confesionale din Cernea Neamţ (TRKPL, Németcsernye). La începutul secolului al XX-lea, în Cernea Neamţ se aflau în jur de 40 de case şi 3.300 de locuitori, dintre care germanii erau în majoritate absolută, dar existau şi maghiari şi sârbi. în această perioadă, comuna mare avea oficiu poştal, telegraf şi gară de cale ferată (BOROVSZKY, 1911. b 94.). Tot de acest sat au aparţinut cele mai multe maiere/ferme Csekonics. Un act de arhivă menţionează printre binefacerile familiei contelui faptul că Endre Csekonics a extins cimitirul local de la Cernea Neamţ cu 10 stânjeni (TRKPL, Németcsernye). Potrivit testamentului lui Endre Csekonics, în 1932 la Cernea Neamţ şi Srpska Crnja existau numeroase imobile în proprietatea familiei, numărul acestora depăşind cifra de cincizeci (IAZ - Zbirka porodice Cekonjic). După formarea Regatului Sârb-Croat-Sloven, în 1920 la nord de Srpska Crnja a fost întemeiată o nouă, a treia aşezarea, Vojvoda Bojovic, care a fost populată de soldaţii voluntari din Primul Război Mondial, precum şi de locuitori din satele învecinate. DOMENIUL... I DAS LANDGUT... | A ZSOMBOLYAI... 99
