Vízügyi Közlemények, 1945 (27. évfolyam)

1-4. szám - VIII. Szakirodalom

(113) In urma examinärilor amänuntite, din punct de vedere al utilizârii fortéi hidraulice, se poate lua caraoteristic anul extrem de secetos 1942. Totálul precipitatiilor acestui an, calculai din datele color patru ombrometrii din apropiere, a fost 544 mm. lía/.a planului о formeazá datele pârâului Békás. Kezultatele obtinute prin studiul liidrologic al pârâului Békás le-am extins proportional si asupra pârâului invecinat Kis-Békás. Despre pârâul Békás posedäm date amänuntie eu privire la nivel çi la debit. Siiprafata bazinului de captare al pârâului Békás, pânà la sectiunea transversalá aflatä in aval de lacul Gliilcoç, unde au fost efectuate mäsurärile de debit, este de 41,0 km

2. In intervalul caracteristic pentru acumularea anualä (1. IV. 1942 — 31. III. 1943) cantitatea de apà scursä ín Békás a fost 15,8 milioane m

3. Proportia cantitâtilor de apa scurse ín Békás çi KisBékás s'a hotârit nu din proportia suprafetelor bazinelor de captare, ci din proportia cantitâfiilor de apà efectiv scurse in intervalul 1. V. 1942—30. IX. 1942, calculate din mäsurärile de nivel çi debit ale ambelor, pârâuri, efectuate simultan în intervalul amintit. Fiindcâ în aceste çase luni in Kis-Békás s'au scurs 15,4 milioane m

3, iar în pârâul Békás, asupra cäruia am avut çi cheia debitelor (fig. 3), 9,4 milioane m

3 proportia cantitâtilor de apà efectiv scurse a fost 1,64. Astfel în cele 12 luni caracteristice din punct de vedere al acumulärii, cantitatea de apà scursä în Kis-Békás era 15,8x 1,64 = 25,9 milioane m

3, adicâ debitul mediu era de 0,83 m

3/sec. Coeficientul de scurgere în valoare medie anualä este 0,60. In alternativa a doua, cantitatea de apä scursä, în intervalul de 12 luni (1. IV. 1942 — 31. III. 1943) ale pârâurilor Kis-Békás, Békás çi Fügés împreunâ a fost 47,0 milioane m

3, debitul mediu 1,50 m

3/sec. (Suprafata bazinului de captare al pârâului Fügés este 13,9 km

2, cantitatea de apä scursä, stabilitä din proportia suprafetelor a fost 5,3 milioane m

3.) Examinârile eu privire la stabilirea volumului bazinului de acumulare s'au efectuat având ín vedere debitul pârâului Békás çi rezultatele s'au raportat asupra bazinului de acumulare al pârâului Kis-Békás, tinând seamä de raportul 1,64. Volumul necesar pentru acumulare este determinat pe deoparte de debitul pârâului çi repartizarea acestuia ín timp (fig. 4 stânga, partea inferioarä), pe de altä parte de fluetuatia consumului. Metoda graficä pentru aceastä dimensionare am luat-o din manuscrisul D-lui E. MOSONYI, intitulât : Hegyvidéki nagyobb víztároló medencék hidrológiai méretezése. (Dimenzionarea hidrologicä ale bazinelor de acumulare din regiunile muntoase.) Din figura 4-a, partea stângà superioarä, sub curba debitelor acumulate, se vede curba de sumatie ale diferitelor genuri de consumable (ale cäror schimbäri anuale sunt marcate de curbele 1 — 7 m raportul consumului anual maxim, T

ma

x, în partea dreaptá superioarä a figurii.) Curbele au fost construite în aça fel, ca sä fie tangente. Diferenta maxima dintre curba debitului acumulat (referitor la pârâul Békás, al cârui bazin de captare este de 41,0 km

2) çi curba consumatiei, de gen nr.reprezintâ volumul necesar pentru acumulare, care în cazul consumatiei de gen nr. i. (T

mi„jT

ma

x = 0-8) este 7,10 milioane m

3. Diferenta de ordonate dintre cele doua curbe ne dâ în functia timpului curent volumul de apä cuprinsà în bazinul de acumulare. Acestea pentru о mai bunä observable le-am plasat în acelaç grafic çi deasupra axei orizontale. Inmultind rezultatele eu raportul calculât mai sus (care era 1,64) primim volumul bazinului de acumulare necesar pentru Kis-Békás: 1,64x7,10= 11,7 milioane m

3. (Din partea inferioarä a figurii 4 se poate ceti volumul necesar pentru acumulare corespunzätor diferitelor genuri de consumâtie.) Din cauza sigurantei necesare se ia о rezervä de 1,3 milioane m

3, astfel volumul necesar de acumulare, conform primei alternative este 11,7 + 1,3 = 13,0 milioane m

8 (daeä consumatia corespunde curbei nr. 1). In cazul consumatiei uniforme volumul bazinului de acumulare, conform figurii 4, este 6,45 milioane m

3. Fiindcâ în timp de un an, cantitatea de apä scursä în Békás este de 15,8 milioane m

3, iar aceia în Békás, Kis-Békás çi Fügés împreunâ de 47,0 milioane m

3, în cazul alter na ti vei II. volumul efectiv necesar pentru acumulare este de 19,2 milioane m

3, iar cu rezerva necesarä 21,0 milioane m

3 (pe baza raportului cantitâtilor de apa çi ín cazul consumatiei uniforme). Figura 5-a ne aratä volumul çi märimea suprafetei apei încàrcate în bazinul de acumulare în functia iiiält imii absolute çi înâltimii socotite delà fundul vâii. Cercetàrile geologice prealabile au demonstrat cä valea Kis-Békás e foarte convenabilä pentru un bazin de acumulare. Roca fundamental e calcar, care e acoperit de un strat de