Vízügyi Közlemények, 1945 (27. évfolyam)

1-4. szám - VIII. Szakirodalom

(16) siet §i un strat de grezie, astfel de scurgerea apei nu se poate vorbi. La locul indicat pentru amplasarea barajului, pela mijloeul strâmturii, roca dominantâ este calcar, саге se vede a fi foarte prielnic pentru un baraj boltit (fig. 6). Pentru stabilirea locului definitiv al barajului sunt necesare cercetári mai amánuntite. Figura 7-a serveste pentru caracterizarea economicá al acumulárii. Din curbele de pe aceastä figura se poate ceti ín functia nivelului de aeumulare: volumul barajului, din curba nr. 1; volumul barajului pe unitate de volum de aeumulare, din curba nr. 2; volumul bazinului de aeumulare pe imitate de volum de perete, din curba nr. 3. In cazul primei alternative volumul barajului este de 2310 m

3, iar pe 1 m

3 de perete se rapoartá 5628 m

3 de volum de aeumulare (fig. 7). Dimensioanrea staticá a barajului, tinând seamä de presiunea ghietii, se bazeazá numai pe un calcul aproximativ. Presiunea cea mai mare este de 12,5 kg/cm

2. Din valea pârâului Kis-Békás, ín amonte de baraj, din partea dreaptä a váii, se desprinde un tunel de о lungime de 2 km, care conduce apa acumulatä într'tm bazin de nivelare. De aici о conductä abruptä conduce ара la uzina hidroelectricä din valea pârâului Békás. In cazul primei alternative pentru un debit mediu de 0,83 ni

3/sec si о cädere medie de 145 m, obtinem putinta medie de 885 kW. Energia anualä produsâ este de 7,750.000 kWo. Intr'un an normal se poate calcula eu 15% mai mult (fig. 8). In cazul alter nativei II. când s'a condus apa pârâurilor Békás si Fügés în valea pârâului Kis-Békás, la întrare s'a calculât eu un debit mediu de 0,8 m

3/sec si eu о cädere medie de 32 m, astfel s'a obtinut о putinta de 110 kW. In uzina din valea pârâului Békás pentru un debit de 1,50 m

3/sec §i о cädere de 148 m obtinem putinta medie de 1630 kW. Energia anualä produsâ este de 14,280.000 kWo. Efectul si productia de energie al anului normal este aproximativ eu 15% mai mare; 2000 kW, respectiv 17,520.000 kWo. Calculele economice s'au efectuat având în vedere preturile din 1940. In cazul primei alternative capitalul investit este de 3,500.000 Pengő. Costul unei kWo e 0,044 Pengő. In cazul altemativei II. capitalul investit este de 5,300.000 Pengő, iar costul unei kWo este de 0,034 Pengő. Exploatarea energiei hidraulice a pârâului Kis-Békás ne dä posibilitate la alimentarea eu curent electric al orasului Oheorgheni çi aie comunelor învecinate. Kiadásért felelős: Hallóssy Ferenc. 49.083. — Egyetemi Nyomda, Budapest, VIII. Múzeum-kőrút 6. (F.: Tirai Richárd.) FOLYÓIRATOK