Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
Corelaţiile interetnice ale populaţiei maghiare din România în lumina cifrelor recensămintelor anterioare Tabelul 5: Anul Persoane cu limba maternă maghiara Din care, de altă naţionalitate Persoane de naţionalitate maghiară Din care, cu altă limbă maternă Soldul cifrelor privind limba maternă şi a celei privind naţionalitatea 1956 1.653.700 88.741 1.587.675 22.716 66.025 1966 1.651.873 49.614 1.619.592 17.333 32.281 1977 1.720.630 50.062 1.712.853 42.285 7.777 Se poate constata că în 1956 numărul persoanelor cu limba maternă maghiara a fost cu 66 de mii mai mare decit al celor de naţionalitate maghiară. Din tabel, reiese şi faptul că numărul persoanelor cu „dublă ascendenţă identitară" în înţeles statistic e mai mare decît soldul cifrelor privind limba maternă şi a celei privind naţionalitatea. Cu toate acestea, respectiva diferenţă a scăzut pînă în 1977 la o fracţiune, în timp ce numărul celor cu ascendenţe identitare eterogene a rămas în mare şi per total neschimbat. (Valorile cuprinse în coloana a doua au scăzut, fapt care se poate explica prin desprinderea unor pături asimilate lingvistic; valorile din coloana a patra însă au sporit, situaţie care trimite la o disimilare tot mai pronunţată.) Se poate aminti ca un aspect interesant că, dacă, pe baza corelaţiilor tabelului, am totaliza numărul tuturor celor care aparţin la nivelul vreunuia dintre criterii etniei date (în cazul nostru, maghiarilor), atunci am ajunge la o valoare superioară şi cifrei privind limba maternă, şi celei privind naţionalitatea. în mod logic, această operaţiune se poate realiza în felul următor: soldul coloanelor întîi şi a doua, respectiv al coloanelor a treia şi a patra dau deopotrivă cifra celor„de aceeaşi naţionalitate şi cu aceeaşi limbă maternă". (Aceasta a fost în 1956 de 1.564.959, în 1966 — concordînd în mod surprinzător cu rezultatul publicat anticipat, de 1.602.604 persoane — de 1.602.259, iar în 1977 de 1.670.568. (Ultima cifră provine din volumul cu rezultatele — provocatoare de scandal — ale recensămîntului respectiv) Dacă însă la numărul celor „de aceeaşi naţionalitate şi cu aceeaşi limbă maternă" am adăuga valorile din coloanele a doua şi a patra, adică cifrele celor „de altă 67
