Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
Tabelul 1: Numărul naşterilor * de copii vii, 1966-1976 (la mia de locuitori) Naţionalitate maghiară Media pe ţară Media pe Transilvania Dif.dintre media pe ţară Dif. dintre media pe Transilvania 1966 12,8 14,3 13,9 1,5 1,1 1967 21,2 27,4 23,5 6,2 2,3 1968 22,9 26,7 23,7 3,8 0,8 1969 21,4 23,3 21,6 1,9 0,2 1970 19,8 21,1 20,1 1,3 0,3 1971 17,9 19,5 18,6 1,6 0,7 1972 17,4 18,8 18,1 1,4 0,7 1973 16,6 18,2 17,8 1,6 1,2 1974 18,0 20,3 19,5 2,3 1,5 1975 17,3 19,7 18,8 2,4 1,5 1976 17,1 19,5 18,6 2,4 1,5 media 18,4 20,8 19,4 2,4 1,0 Putem menţiona, de asemenea, că, după unele informaţii mai recente, cu ocazia recensămîntului din 1977, în grupa de vîrstă de 50-54 ani femei, aşadar la cele cu perioada de fertilitate încheiată, numărul mediu de copii la femeile românce a fost de 2,4, iar la cele maghiare de 2,2. Această din urmă valoare e similară cu aşa-numitul coeficient de reproducere simplă necesar menţinerii la acelaşi nivel a populaţiei, adică populaţia maghiară atunci nu mai era capabilă — într-o perspectivă mai lungă — decit la propria sa „reproducere".7 Date privitoare la mortalitatea în rindurile naţionalităţilor n-au fost date publicităţii. între 1966-1977, indicilor bruţi ai naşterilor de copii vii şi sporului de 4,8 la mie la nivelul naţionalităţii maghiare i-ar corespunde, printr-o simplă socoteală aritmetică, un coeficient de mortalitate de 13,5 la mie. (în aceeaşi perioadă, media pe ţară a acesteia a fost de 9,4, iar în Transilvania de 10,2 la mie.) Acest rezultat — mai ales datorită inexactităţii datelor privitoare la naţionalităţi care au stat la baza calculului — nu-1 putem accepta ca real. Se poate însă presupune, pe bună dreptate, că la coeficienţii de natalitate aflaţi sub medie ai populaţiei maghiare contribuie indicii de mortalitate apropiaţi de medie sau poate chiar 49