Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
superiori acesteia. Din datele mişcării naturale a populaţiei din perioada 1966-1985 (tabelul 2) reiese că rata mortalităţii în judeţele Harghita şi Covasna nu rămîne mult în urma mediei din Transilvania (după 1977, situaţia e asemănătoare şi în judeţul Mureş); în unele judeţe locuite într-o proporţie însemnată de maghiari ca Sălaj, Satu Mare, Bihor, Timiş şi Arad, această rată e superioară valorii medii din Transilvania. Tabelul 2: Coeficienţii ai mişcării naturale a populaţiei din Transilvania, 1966-1985 (la mia de locuitori, medie anuală) ________1966-1976 _________1977-1985 Judeţul Spor natural Născuţi vii Mortalitate Spor natural Născuţi vii Mortalitate Alba 9,7 20,1 10,4 6,1 17,0 10,9 Arad 1,8 15,0 13,2-1,9 12,3 14,2 Bihor 7,8 18,9 11,1 3,8 16,0 12,2 Bistriţa-N. 14,1 23,9 9,8 11,9 21,5 9,6 Braşov 10,3 18,2 7,9 7,5 15,3 7,8 Caraş-Sev. 3,8 15,7 11,9 2,1 14,2 12,1 Cluj 9,8 18,9 9,1 5,6 15,6 10,0 Covasna 10,7 20,8 10,1 9,1 19,5 10,4 Harghita 11,8 21,7 9,9 8,5 18,5 10,0 Hunedoara 9,7 19,3 9,6 5,1 15,2 10,1 Maramureş 13,9 23,0 9,1 10,7 20,1 9,4 Mureş 11,9 21,1 9,2 6,8 17,0 10,2 Satu Mare 11,8 22,1 10,3 7,8 18,9 11,1 Sălaj 10,6 21,6 11,0 6,3 18,3 12,0 Sibiu 11,8 21,1 9,3 8,1 17,4 9,3 Timiş Total 3,3 15,1 11,8 1,0 12,8 11,8 Transilvania 9,2 19,4 10,2 5,7 16,4 10,7 Media pe ţară 11,4 20,8 9,4 7,0 17,1 10,1 Indicii de mortalitate, mai favorabili decît media, ai judeţelor Maramureş, Cluj şi Braşov, cu o populaţie maghiară de asemenea considerabilă, ar fi de-acum riscant să fie generalizaţi la populaţia 50
