Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Dr. Károly Kocsis: Configuraţia etnică şi confesională a regiunii carapto-balcanice
asupra teritoriilor Monarhiei Austro-Ungare locuite şi de slavi şi români, invocînd fie pretinse drepturi istorice, fie dreptul la autodeterminare etnică. La sfîrşitul primului război mondial, se iveşte posibilitatea realizării planurilor iredentiste ale sîrbilor, românilor şi cehilor. în ianuarie 1918, românii au reluat Basarabia, ce ţinea de Rusia, sprijinul lor de pînă atunci, după care, la sfîrşitul anului şi în 1919, profitând de împrejurările favorabile şi de superioritatea militară de moment, au ocupat, împreună cu trupele sârbeşti, cehe şi franceze, aproape întregul teritoriu al Ungariei. Prin aceasta, se deschideau în faţa statelor român, sîrbesc şi ceh perspective fără precedent de expansiune teritorială. TRANSFORMĂRI LA NIVELUL STRUCTURII ETNICE ŞI CONFESIONALE (1920-1990) Tratatele de pace ce au urmat primul război mondial, deşi îşi propuseseră realizarea statelor naţionale, au dat naştere, în locul imperiilor multinaţionale, unor mici state multinaţionale. Proporţia etniilor subordonate a scăzut doar în regiunea carpato-balcanică, de la 35,4% în 1914 la 31,7% în 1920. Cehii au reuşit să anexeze regiunile Ungariei Superioare, numite azi Slovacia şi Ucraina Subcarpatică (Transcarpatia), românii partea răsăriteană a Ungariei (Transilvania) şi Basarabia de la Rusia, sîrbii regiunile Băcska/Backa/Bacica, Banatul şi Baranya/Barania din partea sudică a Ungariei. Naţiunile amintite au încorporat teritorii în cadrul cărora etniile subordonate reprezentau o proporţie însemnată: în Slovacia şi Ucraina Subcarpatică, 42,9% nu erau cehi şi slovaci: în Transilvania, 42,7% nu erau români; în Basarabia, 44% nu erau români; în Backa-Banat-Barania, 71% nu erau sîrbi (1921). Regatul Ungariei (Bazinul Carpatic), ce a funcţionat pînă în 1918 ca o unitate naturală, economică, istorică, culturală, ca şi spaţiul lingvistic maghiar au fost împărţite între cinci state, în aşa fel încît din teritoriul statului ungar n-au rămas decît 28,6%, iar, din populaţia de limbă maghiară în cadrul noului stat maghiar, 67%. în acelaşi timp, teritoriul statului român a sporit de 2,3 ori, cel al statului sîrbesc de 2,7 ori, iar cel ceh de 1,8 ori. Noile graniţe dintre state au distrus aproape în întregime relaţiile perene plămădite în decursul multor veacuri între popoarele Bazinului Carpatic, trecînd sub autoritatea unor state balcanice teritorii central-europene ce se evidenţiaseră prin cultivarea de legături între concepţii religioase şi culturale radical diferite (de pildă, 15
