Antal G. László: Situaţia minorităţii etnice maghiare în România - Múzeumi füzetek 6. (Székelyudvarhely, 1993)
Múzeumi füzetek Actualmente şi şcolile din Secuime au ajuns în această ultimă fază. în legătură cu această situaţie încercăm să rezumăm cursul evenimentelor din ultimii trei ani: Legea 6/1969 (Buletinul Oficial. 15 martie 1969), paragraful 9 spune, că în şcolile naţionalităţilor conlocuitoare pot preda numai cadre care cunosc limba de predare. Potrivit însă unei instruqiuni verbale a ministerului, în 1985 şi 1986 în judeţele Harghita şi Covasna, cu o populaţie maghiară în marea ei majoritate, au fost repartizaţi aproape exclusiv profesori care nu cunoşteau limba maghairă. (Sistemul centralizat la nivel republican al repartizării absolvenţilor înlesneşte această dirijare samavolnică a profesorilor absolvenţi, în direcţia dorită de regim.) Aceasta măsură a constituit un atac de o duritate fără precedent împotriva învăţămîntului în limba maternă. Potrivit unei surse neoficiale din România, situaţia concretă ce s-a creat poate fi rezumată astfel: în judeţul Harghita, unde în 1982 86% din elevi frecventau secţiile maghiare ale şcolilor, au fost repartizaţi 223 de profesori-absolvenţi. Dintre aceştia 8 erau maghiari, 26 au ajuns să predea la secţiile române, iar 191 de necunoscători de maghiară la secţiile maghiare. Potrivit instrucţiunii verbale venite „de la centru” cu această ocazie, fiecare profesor va preda „în Umba pe care o cunoaşte mai bine”. în judeţul Covasna au fost repartizaţi la secţiile maghiare în 1985 132, iar în 1986 150 de profesori necunoscărori ai limbii maghiare. Pînă în toamna anului 1986 în toate cele 23 de şcoli medii din judeţul Harghita directorii au fost maghiari, atunci însă în 17 şcoli au fost numiţi directori români. Totodată, în toată Transilvania directorii maghiari ai şcolilor generale au fost schimbaţi în masă din posturile lor. Din 1988 se operează cu metode de o duritate nemaivăzută, lezîndu-se multiplu şi drepturile individuale fundamentale, în vederea lichidării ultimelor rămăşiţe ale învăţămîntului în limba maternă. O parte a elevilor de la secţiile maghiare din numeroase şcoli din Secuime, dar şi din alte zone ale Ardealului au fost obligaţi cu ocazia admiterii în treapta a doua de liceu, să-şi continue studiile în şcoli din Vechiul Regat, de unde în locul lor au venit clase întregi de elevi. Cheltuielile de drum, cazarea etc. — potrivit planificării centralizate — erau suportate de stat. în judeţul Cluj de exemplu această măsură a afectat în anul şcolar 1988/89 1730 de copii, maghiari şi români deopotrivă. Toate acestea — a nu se uita — fac parte din complexul de manipulaţii politice care vizează transformarea peisajului etnic al Transilvaniei (cf. Kolozsvári B. Sándor: Gyermektelepítési akció? Élet és Irodalom 1988. augusztus 19.). Situaţia învăţămîntului primar şi secundar în limba maternă din ultimul deceniu se poate rezuma în tabelul ce urmează. (Datele noastre provin din surse inedite.) 20
