Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
Restaurarea unei armăroaie baroc din secolul al XVIII-lea Ecaterina Constantinescu - Katharina Lindner-Barth - Andrei Buda Despre obiect O casă săsească din Apoldu de Jos (Kleinpold, Kisapold, judeţul Sibiu) a fost achiziţionată de un cetăţean italian. Casa adăpostea, printre alte piese de mobilier, şi această armăroaie încastrată într-un perete al camerei de la stradă (foto 1-2). Fiind impresionat de arhitectura armăroaiei, proprietarul s-a hotărât să o salveze printr-un proiect de restaurare, tară să se aştepte la ce urma să fie descoperit în cursul procesului de restaurare. în general, armăroaiele erau încastrate în perete1, fiind astfel vizibilă doar partea frontală, foarte frumos decorată, până ce lateralele care nu se vedeau şi interiorul cu rol funcţional erau mai modest finisate. Aceste piese au fost foarte răspândite în comunităţile săseşti. Rolul lor funcţional era de depozitare a diferitelor alimente şi condimente mai pretenţioase. Fiind introduse în perete, temperatura din interiorul acestora era uşor mai scăzută datorită proximităţii zidului.1 2 Armăroaia din Apoldu de Jos constă dintr-un ansamblu de piese îmbinate3 (fig. 1). Partea frontală este constituită dintr-un cadru format din patru planşe înguste - două dispuse vertical şi două orizontal, îmbinate adeziv la jumătate. Panoul inferior, arcuit în acoladă, se observa foarte greu in situ, fiind acoperit de mai multe straturi de zugrăveală (foto 3). în central cadrului se află o uşă cu partea superioară arcuită, fixată lateral dreapta cu două balamale, care se poate închide cu cheie. Uşa s-a realizat din două panouri îmbinate adeziv la jumătate, fixate pe spate cu două traverse, şi este decorată pe partea frontală cu şipci profilate fixate adeziv şi un element sculptat în partea superioară, care delimitează un câmp central. La baza uşii s-au montat două sertare dreptunghiulare de mici dimensiuni. Partea frontală este decorată lateral - aseme1 Originea armăroaielor ne trimite cu gândul la nişele din perete utilizate pentru depozitare, care s-au dezvoltat în mai multe variante. Cele mai timpurii ar fi cele simple, tip panou, care doar acoperă nişa şi care nu au dulap încastrat. ,f)e-a lungul evoluţiei nişele din perete au fost căptuşite de jur împrejur şi la spate cu lemn, cu laterale şi spate confecţionat din scândură subţire, şi la urmă, când s-a aplicat şi o uşă, au devenit ca un dulap încastrat sau zidit.” Cs. Sebestyén 1930. p. 41. Denumirea diferitelor variante reflectă în cele mai multe cazuri poziţionarea lor: armăroaie de perete, armăroaie de colt, armăroaie tip bancă sau cu picior. 2 Malearov-Ştefan 2012. p. 35. 3 Dimensiunile totale ale piesei sunt: 132 cm înălţime, 89 cm lăţime, 38 cm adâncime. nea altor armăroaie tip baroc4 - cu doi pilaştri, continuaţi cu două semicoloane strunjite, cu bază şi capitel profilat, iar partea superioară este delimitată de o cornişă arcuită cu profilaturi, care depăşeşte nivelul dulapului aşezat în spate. Dulapul din spatele frontonului5 este realizat din patru scânduri laterale care se îmbină în coadă de rândunică formând un cadru, de care sunt fixate perpendicular, adeziv şi cu cuie de lemn, cadrul frontonului şi spatele dulapului. în interiorul dulapului sunt trei poliţe de depozitare, cea inferioară fiind realizată dintr-o scândură mai lată, astfel încât în stânga şi dreapta uşii lăţimea scândurii să fie corespunzătoare adâncimii dulapului, până ce în dreptul deschizăturii uşii să ajungă până la nivelul frontonului (foto 2). Starea de conservare a armăroaiei Piesa se afla într-o stare de conservare bună. Elementele îmbinate în coadă de rândunică nu prezentau slăbirea adeziunii, însă panourile spatelui dulăpiorului erau descleiate, pe ele observându-se crăpături şi fisuri longitudinale. Pe partea exterioară a dulăpiorului încastrat în perete au fost depuneri masive de zidărie, iar în interior, pe zonele orizontale, diverse depuneri grase. Pe toate părţile expuse s-au observat depozite masive de praf. Pictura frontonului a fost acoperită cu o vopsea maronie, care acoperea motive florale observabile în lumină razantă; pe profilaturi, în zonele în care culoarea maronie lipsea, se observa o culoare roşie. în zona inferioară a bazelor semicoloanelor erau pierderi de material lemnos. în zona sertarelor s-a observat uzură funcţională. Stratul maroniu aplicat peste fronton prezenta uzură funcţională accentuată doar în partea stângă a uşii, în zona de deschidere. Pe restul suprafeţei existau foarte puţine zone unde lipseau solzi de culoare. în zona decorului central se observau fisuri longitudinale în stratul de culoare (foto 4). Vopseaua folosită pentru repictare s-a degradat şi compromitea valoarea estetică a piesei. 4 „în cazul armăroaielor în stil baroc, pe lângă cornişa sculptată, în formă de S din partea superioară a frontonului, întâlnim des în dreapta şi stânga părţii frontale coloniţe zvelte, cu o bază şi un capitel decorate corespunzător. La acest tip de armăroaie apar frecvent în partea inferioară şi sertarele mici care se trag.” Cs. Sebestyén 1930. p. 46. 5 Dimensiunile dulapului corespund dimensiunilor frontonului, doar înălţimea este mai mică. 182
