Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
Elementele metalice - butucul, elementul de decor frontal şi balamalele - acoperite şi ele cu vopsea maronie, prezentau urme de produşi de coroziune şi o uşoară uzură a balamalelor din cauza utilizării. Cheia originală a mecanismului lipsea. Analize Privind atent aspectul suprafeţei, au fost observate unele volume ale tuşelor care se evidenţiau în lumină razantă (foto 1). Prin urmare, s-a făcut radiografierea obiectului6, iar pe radiografie (foto 5) s-au observat o mulţime de decoruri florale care doar se bănuiau cu ochiul liber. Din păcate nu s-au putut face suficiente analize pentru materialele constituente. După îndepărtarea repictării, din zona de margine a unui sertar au fost extrase microprobe, utilizate pentru realizarea unei stratigrafii, determinarea grundului, a pigmenţilor verde şi roşu utilizaţi în această zonă, respectiv pentru determinarea esenţei lemnoase. în baza testelor microchimice7 verdele se comportă ca un verde pe bază de cupru (s-a descompus la acţiunea acidului clorhidric şi s-a înnegrit la încălzire), roşul a avut un comportament caracteristic miniului de plumb (tetraoxid de plumb8 - picurat cu acid clorhidric a format un precipitat alb); grundul s-a prezentat ca un carbonat de calciu (cretă9, la acţiunea acidului clorhidric diluat s-a dizolvat cu efervescenţă). Proba pentru stratigrafie a fost înglobată într-o răşină epoxidică bicomponentă10 11 şi secţionată cu o lamă de bisturiu, apoi straturile au fost observate atent la stereo binocular (foto 6). Pentru determinarea esenţei lemnoase au fost realizate secţiuni transversale şi tangenţiale din proba de lemn, care au fost observate la microscopul digital. Lemnul s-a dovedit a fi brad - Abies Alba." Procesul de restaurare Documentaţia fotografică a piesei a început încă in situ (foto 1-2) şi a continuat în atelierul de restaurare. După efectuarea fotografiilor, evaluarea şi documentarea stării de conservare, a fost făcută o desprăfuire a piesei cu o pensulă cu fir aspru. Piesa a fost apoi supusă unor teste de curăţire pe părţile din lemn. Testarea a fost realizată cu diferite mixturi de solvenţi12 (tabel 1, foto 7), aplicate cu tamponul prin frotare pe suprafaţă. Depunerile răspundeau foarte bine la amestecurile care aveau în compoziţie etanol aşa că s-a decis folosirea mixturii care dădea cele mai bune rezultate şi totodată era cel mai puţin toxică şi anume apa amestecată cu alcool etilic (1:1). 6 Radiografiile au fost realizate la Spitalul Clinic de Pediatrie, Sibiu. 7 Plesters 1956. 8 Istudor 2011. p. 145. 9 Guttmann 2018. 10 Pentru înglobare s-a utilizat Bizon Epoxy bicomponent, cu timp de întărire de 5 minute. 11 Ghelmeziu - Suciu. pp. 121-200. 12 Istudor 2011. pp. 261-274. Radiografia uşii indica prezenţa, sub vopseaua de la suprafaţă, a unei compoziţii cu motive florale, prin urmare s-a decis efectuarea unor teste de curăţire cu decapanţi a stratului de revopsire. în baza testelor de dizolvare (tabel 2, foto 8) s-a optat pentru dimetilformamidă (DMF)13 în combinaţie cu diluant nitro (DN)14 în proporţie de 1:1, aplicat prin comprese textile din bumbac, testele de curăţire prin frotarea tamponului fiind ineficiente. Compresele au fost acoperite cu folie de poliester15 şi lăsate să acţioneze 5 minute. După îndepărtarea foliei de poliester şi a compresei, zona gonflată a fost îndepărtată mai întâi cu o pensulă cu păr moale înmuiată în solvent (foto 9), apoi curăţirea finală s-a efectuat cu un bastonaş înmuiat în solvent (foto 10). Zonele curăţate au fost şterse ulterior cu alcool etilic. în puţinele zone cu desprinderi ale stratului pictural a fost efectuată o consolidare cu foiţă japoneză şi clei de peşte 5%, apoi solzii de culoare desprinşi au fost readuşi în plan prin călcare cu o spatulă termostatată. După decaparea repictării, s-a observat că stratul original de culoare prezenta un vemis îngălbenit care afecta aspectul estetic al piesei, aşa că s-a decis subţierea lui (foto 11). După testele făcute cu solvenţi s-au obţinut rezultate foarte bune în urma folosirii apei alcoolizate (1:1) cu 10 picături de amoniac 25% în 200 ml de soluţie. Zonele cu pierderi de material lemnos de la baza semicoloanelor au fost completate cu aceeaşi esenţă lemnoasă (foto 12), respectându-se direcţia fibrei lemnului, apoi au fost încleiate cu clei de iepure 20% sub presiunea menghinelor de mână timp de 24 de ore. Grunduirea completărilor din lemn s-a realizat cu cretă în amestec cu clei de peşte 6%. Stratul pictural a fost chituit doar în puţine locuri care erau în pericol să fie agăţate în timpul folosirii sau în zonele care deranjau vizual, folosind cretă în amestec cu clei de peşte 6%. Integrarea cromatică a fost făcută cu acuarelă16, în tehnica ritocco, pe zonele chituite sau în zonele unde stratul pictural s-a pierdut pană la grund. Vernisarea finală a fost făcută cu Dammar 10% dizolvat în terebentină, aplicat cu o pensulă lată şi fină, în două straturi. în paralel au fost demontate şi curăţate elementele metalice. După demontare au fost decapate cu acelaşi amestec de solvenţi ca în cazul picturii, urmând să fie curăţate de produşii de coroziune cu acid ortofosforic 20%. După imersare, soluţia a fost lăsat să acţioneze timp de 10 minute, apoi piesele au fost curăţate sub jet de apă cu o perie metalică fină.17 Ulterior, acestea au fost tratate cu soluţie Ballistol de brunare la rece18, au fost uscate şi peliculizate 13 > 99%; comercializat de CTS Sibiu. 14 Diluant Nitro: amestec de solvenţi pe bază de toluen, acetonă, izopropanol şi acetat de etil; Policolor Automotive. 15 Folie termoplastică pe bază de polietilen-tereftalat (PET), comercializat de CTS Sibiu. 16 Culori ruseşti St. Petersburg. 17 Sandu - Dima. pp. 22-33. 18 Soluţie cu conţinut de dioxid de seleniu; Ballistol. 183
