Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
în baza rezultatelor obţinute prin măsurătorile pXRF se poate conclude că în perioada 1680-1836 cei cinci pictori-tâmplari din zona Sighişoara - Rupea au folosit pentru realizarea obiectelor laice studiate următorii pigmenţi: • Culoarea roşu: pe cea mai timpurie piesă de mobilier, panoul frontal de ladă (circa 1680-1720), culoarea roşu diferă într-o oarecare măsură de cea utilizată pe celelalte obiecte, pigmenţii utilizaţi pentru realizarea acestuia: amestec de miniu + auripigment + ocru roşu + GsC/V probabil gips (în baza gipsului evidenţiat în albul utilizat pe acest obiect (514., 517.). Culoarea roşu aprins utilizată pe celelalte obiecte diferă şi din punctul de vedere al compoziţiei, conţinând cinabru: amestec de cinabru + miniu + GsC/V. La una din piesele de mobilier (1836) s-a găsit şi puţin ocru roşu în amestec. • Culoarea roşu carne pe armăroaia mare tip panou (180(3?): cinabru + miniu + mult GsC/V. • Culoarea brun-roşiatic închis: ocru roşu închis (oxid roşu de fier) la care s-a adăugat GsC/V. Această culoare apare doar pe panoul frontal de ladă (1680-1720), pe armăroaia mare tip panou (180(3?) şi pe laviţă (1836). • Culoarea galben: 180(3?), 182(?): auripigment + GsC/V; sau (1836): auripigment + GsC/V + puţin ocru roşu. • Culoarea galben-brun: (1680-1720): auripigment + ocru galben(?) sau roşu + GsC/V • Culoarea alb: în general GsC/V. Pe obiectul cel mai timpuriu (1680-1720) albul este gips + cuarţ (nisip, diatomit), la fel şi pe armăroaia mică din 1769, dar la albul utilizat pe aceasta s-a mai adăugat alb de plumb. Pe armăroaia mare 180(3?) GsC/V + alb de titanfl). • Culorile albastru-verzui, verde-albăstrui: amestec de galben şi albastru. Compoziţia confirmă că avem de-a face cu aşa-zisul verde indigo (pentru detalii vezi capitolul 3.). Albastrul-verzui este, deci, o culoare amestecată: auripigment + albastru organic (indigo?) + pigment alb adăugat la indigo ca fixator/umplutură GsC/V+ alb de plumb, în unele cazuri, ca material de acoperire, dar poate fi şi material de fixare/umplutură. • Culoarea albastru: doar pe cuier (182(?), aşa zisul albastru indigo (vezi capitolul 3.1.2.), ceea ce este, de fapt indigo fixat pe pigment alb, adică albastru organic (indigo) + GsC/V, ca fixator/umplutură. • Culoarea brun: pe armăroaia mică 1769 umbra arsă, pe armăroaia mare 180(3?) brun organic(?). • Culoarea negru: negru de carbon pe panoul frontal de ladă 1680-1720, armăroaia mare 180(3?), cuier 182(?); magneţii pe cuier (182(?), tijele şi frunzele de flori. 2.4. Evaluarea rezultatelor de analiză a pigmenţilor Panou frontal de ladă cu motive florale mari, circa 1680- 1720: 517. Alb: 0,1% Ti; 518. Punct negru peste verde albăstrui: 0,05% Ti. Armăroaia mică tip panou, 1769: 469. Roşu: 0,05% Ti. Armăroaia mare tip panou, 180(3?): 488. Roşu: 0,4% Ti; 492. Roşu: 0,3% Ti; 494. Verde-albăstrui: 0,3% Ti; 500. Brun (peste alb-gălbui) 1% Ti; 501. Brun (peste alb-gălbui) 0,9% Ti; 502. Alb: 1,9% Ti (în acelaşi loc cu 503.); 503. Alb: 1,3% Ti (în acelaşi loc cu 502.); 504. Alb: 1,1% Ti; 513. 514. Alb: 0,1% şi 0,1% Ti;517. Alb: 0,05% Ti. Cuier, 182(?): 467. Negru (verde-albăstrui): 0,7% Ti. Laviţă, 1836: Ti -Titanul determinat poate sugera utilizarea albului de titan, probabil sub forma de rutil mineral (Ti02 natural). Deşi această utilizare ar fi una extrem de rară, este posibil ca în Transilvania, bogată în minerale, rutilul să fi fost uşor accesibil şi să apară utilizarea locală a mineralului. Având în vedere faptul că titanul a fost evidenţiat în cantităţi de câteva zecimi, chiar sutimi de procente se poate presupune că mtilul a fost mineralul accesoriu al unuia din mineralele utilizate ca pigmenţi. Cantităţi mai mari de titan, de câteva procente, au fost evidenţiate doar pe obiectul restaurat - armăroaia mare tip panou - ceea ce poate să provină şi din albul de titan utilizat la restaurare, acesta fiind accesibil comercial în zilele noastre. Albul de titan sintetic este fabricat doar de la începutul secolului al XX-lea; faptul că în acest caz avem de-a face cu alb de titan natural sau sintetic s-ar putea decide prin analiză cu difracţie de raze X (XRD). 3. O culoare verde fascinantă. Contribuţii la verdele indigo şi la componentele acestuia. încă cu ocazia unor analize anterioare realizate pe piese de mobilier pictat din Transilvania, a fost remarcată o culoare foarte frumoasă albastru-verzui, uneori verde-albăstrui, aplicat, în general, direct peste suportul mobilierului realizat din lemn de brad, respectiv utilizat drept culoare de fond a întregului mobilier sau a chenarelor generoase trasate în jurul câmpurilor decorate cu flori sau alte motive decorative. S-au putut vedea în această culoare, chiar şi cu ochiul liber, granule grosiere de pigment galben, iar observate la microscop au devenit vizibile în stratul de culoare şi granulele de pigment albastru. Astfel a fost evident faptul că această culoare s-a realizat prin amestecarea unor pigmenţi conform regulilor de amestecare ale culorilor. încă de la începutul studiului pe aceste obiecte s-au prelevat probe din asemenea culori şi prin difracţie de raze X (XRD) s-a stabilit că pigmentul galben este auripigment, pe lângă care s-a identificat, în general, gips (pigment alb), dar în spectrul obţinut nu s-a găsit niciun semnal care să indice prezenţa unui pigment albastra anorganic. De aici s-a dedus că pigmentul albastru este, probabil, de natură organică, iar substanţele organice nu Prezenţa titanului pe obiectele studiate 175
