Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
porţiune mai extinsă de cositor, o bucată de cupru, mărind şi prin această completare dimensiunile mult mai mici ale întregirii cu alamă. La deteriorările mecanice ce au urmat după restaurarea mai veche, în unele locuri a devenit vizibilă culoarea gălbuie a completării şi a metalului de bază. Completările realizate din alamă au fost executate probabil prin turnare, apoi suprafaţa lor a fost prelucrată în continuare pe cale mecanică - fapt ce reiese din urmele de raşpel devenite vizibile pe parcursul curăţirii. Suprafaţa completărilor din alamă a fost formată printr-un adaos granulat (nisip?) amestecat într-un liant (foto 7) pentru a deveni similară elementelor originale acoperite cu stratul de coroziune, după care întreg obiectul a fost acoperit cu un strat de ceară colorată în verde. Acest strat de ceară servea la asigurarea aparenţei unitare a obiectului, precum şi ca un strat de protecţie pe părţile originale ale obiectului. Re-restaurarea obiectelor a fost justificată de către starea structurală a celor două roţi din urmă, precum şi de către schimbarea straturilor de protecţie. Procesul de conservare-restaurare îndepărtarea materialelor străine îndepărtarea stratului protector cu ceară ce acoperea roţile s-a produs cu vată de bumbac înmuiată în white spirit, prin frecare uşoară. Procedura a trebuit repetată de mai multe ori, din cauza suprafeţei inegale a straturilor de coroziune. Brăţări le de alamă, adezivul neidentificat, îngălbenit, precum şi urmele lipiturilor moi au fost îndepărtate pe cale mecanică. în cazul brăţărilor legătura creată prin lipitura moale nu a fost realizată cu metalul de bază al obiectului, ci cu produsul său de coroziune. îndepărtarea pe cale mecanică a inelelor de alamă a fost realizabilă fără deteriorarea părţilor originale. Pe roata nr. 4 prin îndepărtarea stratului de ceară colorat şi a adezivului aflat pe suprafaţă au devenit vizibile lipiturile moi, iar pe suprafaţa elementelor de alamă s-a observat stratul de granule fixat cu un adeziv necunoscut, ce imită suprafaţa rugoasă, corodată, a elementelor originale. După îndepărtarea pe cale mecanică a stratului cu nisip (foto 6) am obţinut o imagine exactă despre extinderea lipiturilor moi, a ieşit la iveală că acestea fuseseră utilizate nu numai pentru compunerea completărilor şi elementelor originale, ci şi pentru completarea lipsurilor uneori de mai mulţi centimetri pătraţi dintre bucăţi. Astfel din cauza materialului de lipit în cantitate mare, am decis să desfacem obiectul în toate punctele de fixare, respectiv să îndepărtăm cât mai mult posibil staniul de pe toate suprafeţele. Această decizie a fost justificată şi de faptul că în prezenţa umidităţii contactul dintre mai multe feluri de metale măreşte şansa formării coroziunii electrochimice, proces ce deteriorează materialul de bază al obiectului. îndepărtarea staniului s-a executat strat după strat, cu ajutorul bisturiului, bucata cea mai mare a fost îndepărtată de pe partea originală prin încălzire cu pistol de lipit. Pentru un aspect estetic identic al celor patru piese ale ansamblului de obiecte a fost necesară reducerea dimensiunilor insulelor de coroziune înalte, ridicate mult din plan. în cazul roţii nr. 1 stratul corodat era uniform, pe parcursul procedurii am considerat această bucată drept etalon. Pentru păstrarea uniformităţii obiectelor, cei trei studenţi trebuiau să evolueze paralel şi în acelaşi mod, şi să se raporteze în continuu la porţiunea etalon respectiv la celelalte piese, în măsura îndepărtării produsului de coroziune. S-a dovedit că pentru operaţie instrumentul cel mai potrivit a constat în rondeluri de cauciuc prinse în şlefuitorul manual (foto 8). Praful produs l-am îndepărtat de pe suprafeţe cu aer comprimat. Proba de testare la umiditate şi urmările acesteia Pentru testul la umiditate am pus roţile în exsicator. După 24 de ore nu am constatat pe suprafaţa lor nicio modificare. Pentru îndepărtarea mai rapidă a apei ce a pătruns în obiecte, testul de umiditate a fost urmat de uscarea în cameră climatică. Scoţând după uscare roţile din aparat am constatat că suprafaţa lor s-a închis mult la culoare, în pete. Motivul e faptul că substanţa de tratare, cu conţinut de ceară, din părţile mai adânci ale produselor de coroziune a migrat pe suprafaţa roţilor la efectul căldurii. Fenomenul s-a putut constata pe toate piesele din ansamblul de obiecte, din acest motiv toate roţile şi fragmentele le-am ţinut într-o baie de white spirit timp de două zile, ca solventul să poată pătrunde şi în microporii coroziunii de structură mai laxă. îndepărtarea totală a stratului de protecţie cu ceară am verificat-o prin încălzire în cameră de uscare. Pe roţile şi fragmentele originale am efectuat un nou test de umiditate23, dar nu am constatat eflorescenţă. Lipirea şi completarea roţii nr. 3 Fisurile spiţelor au fost umplute cu o răşină sintetică bicomponentă, de tip epoxi.24 Prin încălzire în cameră climatică a devenit mai vâscoasă, astfel s-a putut introduce în goluri, prin scurgere. Pentru lipirea şi completarea fragmentelor am ales răşină metacrilat folosită de dentişti25 pe care am colorat-o prin adăugirea pigmenţilor sub formă de praf, obţinând nuanţa apropiată de cea a suprafeţei obiectelor. înainte de asamblarea bucăţilor am realizat din plastilină izolată cu folie de polietilenă un suport ce urmează diametrul şi forma roţii, pentru ca fragmentele să nu se poată mişca până la terminarea prizei (foto 9). Completarea, ce joacă un rol 23 Am presupus că substanţa de tratare cu ceară din straturile mai adânci, cu ocazia primului test, a izolat umiditatea faţă de ionii de clorid activi, şi din acest motiv nu a apărut pe suprafaţă eflorescenţă verde-deschisă. 24 Pentru lipire am folosit răşină epoxidică bicomponentă (UHU Plus 300). 25 Lipirea şi completarea fragmentelor s-a realizat cu răşină metacrilat bicomponentă, folosită de dentişti (Ducacrol). Fişele tehnice şi de siguranţă ale răşinei se găsesc aici: https://www.spofadental.com/dental-resins/duracrol-other-resin-materials#docs. 141
