Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)

Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól

tul şi Inima lui Isus, au fost realizate în 1924, respectiv 1925 în atelierul lui Antal Novotny din Timişoara. Cel de-al treilea clopot a fost turnat în cinstea Fecioarei Maria în atelierul lui Antal Papp la Satu Mare. Clopotul pentru morţi din 1638, turnat în atelierul lui Georg Wierd din Presov (Slovacia), cântăreşte 75 kg şi este expus în cadrul Colecţiei de Artă Bisericească.

Pe timpul episcopului Meszlényi s-a refăcut acoperişul bisericii, atât cupola, cât şi şarpantele au fost învelite cu tablă de cupru, înlocuind şindrila degradată. Cele 4212 foi de tablă de cupru au fost furnizate de turnătoria de cupru din Borinka (Borostyánkő, Slovacia). în timpul Primului Război Mondial învelitoarea de cupru a fost rechiziţionată, acoperişul fiind învelit cu ardezie şi tablă zincată.12

Cripta în care se odihnesc mai mulţi episcopi şi canonici ai diecezei şi preoţi parohi a fost construită sub corul bisericii pe vremea episcopului Péter Klobusiczky.

în spatele clădirii bisericii, lângă intrarea în criptă, stă statuia de piatră a Mântuitorului, care iniţial decora faţada principală a catedralei, însă în secolul al XIX-lea de două ori a fost dislocată de furtună.13 Astăzi în locul ei se află statuia Inima lui Isus, ridicată de Meszlényi. în faţa intrării principale a catedralei se afla opera sculptorului Pál Lakatos, bustul lui János Hám, din 1999, care a fost înlocuit în ianuarie 2015 de statuia de bronz reprezentând întreaga silueta a lui Hám, opera sculptorului László Zagyva.

Datorită repetatelor intervenţii din perioada trecută, Catedrala se transformă, se schimbă atât în interior, cât şi în exterior.'4 în cadrul celor mai recente lucrări din 2015-2017, când cu excepţia altarului principal, s-au restaurat toate picturile din Catedrală, în mai multe cazuri s-a descoperit anul şi semnătura autorului. Menţionăm restaurarea tabloului de altar Pieta, în cursul căreia au ieşit la iveală lucruri interesante. Pictura în ulei pe pânză are dimensiuni similare cu cele ale picturii altarului din partea opusă, Golgota (foto 16), având înălţimea de 360 cm şi lăţimea de 186 cm. Artistul s-a inspirat din lucrarea lui Anthony van Dyck din 1626, compoziţia este însă simplificată şi parţial remodelată. în timp ce tabloul lui Van Dyck reprezintă şi figurile lui Maria Magdalena şi Sfântul loan Botezătorul cu o stâncă în fundal, în pictura lui Pesky apare corpul neînsufleţit al lui Isus în poala Măriei, iar în fundal doar o cruce şi un oraş în depărtare. Altă diferenţă semnificativă faţă de Van Dyck este poziţia nenaturală a corpului neînsufleţit, datorită picioarelor strâns împreunate ale lui Isus. Cercetând îndeaproape pictura în cursul restaurării, cu înaintarea procesului de înlăturare a repictărilor, s-a constatat că acest detaliu nu este original, ci o repictare (foto 17-21).

în inventarul de artă bisericească se găsesc două picturi care au la bază lucrarea lui Pesky. Una dintre ele este

12 Arhiva Episcopiei. Catedrală. Acoperişul catedralei, versiune dactilografiată.

12 în 1852 şi în 1875.

14 în prezent reabilitarea Catedralei este în curs, se restaurează faţadele şi elementele ornamentale exterioare, finalizarea lucrării este prevăzută la sfârşitul lunii septembrie 2020.

un tablou de dimensiuni mai mici din biserica Sfântul Carol de Borromeo din Sighetu Marmaţiei, realizat de către János Reidler în 1838 la Satu Mare (foto 22)15, cea de a doua este opera lui József Mezey din 1856 şi se află la parohia din Ciumeşti (foto 23).

Aceste două copii înfăţişează opera intactă a lui József Pesky, care se presupune că a fost modificată cu prilejul restaurării din 1904, prin intervenţia lui Thomas Scheuchl, deşi repictarea ar putea fi şi mai târzie.

Colecţia de Artă Bisericească Gyula Meszlényi16

Muzeul de Artă Bisericească purtând numele episcopului Gyula Meszlényi, găzduind nenumărate valori importante din punctul de vedere al istoriei culturii şi istoriei artelor se desfăşoară în şase încăperi ale sacristiei etajate şi oratoriului de pe latura nordică a catedralei (foto 24).

Atmosfera ateistă şi antireligioasă de după cel de-al Doilea Război Mondial a condus la reprimarea bisericii şi a practicării religiilor, până la căderea dictaturii comuniste. Naţionalizarea şcolilor confesionale în 1948, respectiv degradarea diecezei la rang de decanat, au contribuit în mare măsură la înfiinţarea unui colţ protejat, în care au fost salvate obiecte de artă bisericească din bisericile şi parohiile de pe teritoriul diecezei. în aceste vremuri crâncene locaţia expoziţiei actuale a devenit căminul acestor obiecte, servind ca adăpost sigur.

Pe parcursul anilor, din cauza condiţiilor de depozitare improprii, operele de artă aduse aici au suferit mari degradări. De asemenea au fost depuse aici şi acele obiecte, care datorită stării deplorabile erau considerate aproape de nesalvat.

Ideea înfiinţării unui muzeu eparhial a fost formulată cu mulţi ani în urmă, însă realizarea lui presupunea îndeplinirea mai multor condiţii.17 în 2004 a început inventarierea18, conservarea, restaurarea obiectelor, amenajarea spaţiilor de expunere, utilarea şi dotarea acestora, iar în data de 20 august 2008, expoziţia Colecţiei de Artă Bisericească a fost deschisă publicului. De atunci ea se măreşte în mod continuu.

Obiectele expuse se încadrează în numeroase domenii ale istoriei bisericeşti şi pot fi clasate în mai multe grupe.19

Una dintre grupe cuprinde textilele, veşmintele liturgice, din care s-a colecţionat un bogat patrimoniu. Acestea în general sunt piese din perioada secolelor XVIII-XX;

15 Şi în acest caz identificarea autorului şi a datării a fost posibilă în cadrul lucrărilor de restaurare efectuate pe parcursul anului 2016.

16 Prezenta descriere are la bază prezentarea întocmită anterior de autori: www.szatmariegyhazmegye.ro/Egyházmegyei Meszlényi Gyula Egyházművészeti Gyűjtemény.

17 Puskás 2009.

18 Inventarierea valorilor de artă bisericească a diecezei de Satu Mare s-a desfăşurat între 2005-2007. La realizarea sarcinii au participat: artistul plastic Sándor Muhi şi autorii.

19 La restaurarea obiectelor expuse, pe lângă autori, au participat restauratorii de metal Dinu Capotescu şi Roxana Cobusceanu, restauratorul de hârtie şi carte Gabriela Paul, respectiv restauratorul de textile Emese Varga din partea Muzeului Judeţean Satu Mare.

182