Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
Fetiţa cu cunună din epoca ocupaţiei otomane. Reconstrucţia cununii din Gödöllő Boglárka Lengyel în ziua de 11 octombrie 1967, la Gödöllő, a avut loc o săpătură de salvare, legată de introducerea unei conducte de alimentare cu apă între capela castelului şi drum. Odată cu săparea unui şanţ de 19 m lungime, în direcţia SV-NE, a fost tăiat şi un grup de morminte cu schelete. în cimitirul cu un singur strat, mormântul nr. 12, nederanjat, aparţinuse unei fetiţe de 8-9 ani. Cuie de fier marcau conturul sicriului de jur-împrejur. Aflat într-o stare precară de conservare, scheletul era complet întins, cu lungimea măsurată în mormânt de 125 cm. Din jurul capului, au fost scoase la lumină resturile unei cununi cu perle, din zona gâtului mici piese poansonate trilobate de bronz, şi de sub ele o pereche de copci cu patru nasturi.1 După săpături, piesele descoperite au trecut prin operaţiuni de conservare1 2, dar în prezent refacerea aspectului originar şi a modului de purtare este imposibilă, din cauza celor aproape 50 de ani trecuţi de la descoperire, respectiv a stării lor avansate de corodare şi deteriorare.3 * Ornamentele de metal de culoare aurie, realizate dintr-un aliaj pe bază de cupru dantele, fire de metal şi paiete - aveau pe vremuri o strălucire metalică, pe când resturile deteriorate ale cununii corodate arată absolut diferit. Nici după cele mai bune metode de restaurare, cununile provenite din cercetările arheologice nu vor arăta ca în epoca folosirii lor, strălucirea lor metalică poate fi redată foarte rar, deoarece foliile subţiri de metal sunt deseori complet corodate, în grosimea lor, nu doar într-un strat de pe suprafaţă, când acesta poate fi îndepărtat. Reconstrucţia cununii s-a realizat la solicitarea Muzeului Orăşenesc din Gödöllő, cu scopul prezentării modului său de purtare, în toată frumuseţea sa de altădată. Descrierea cununii Purtată pe frunte, cununa este deschisă în spate şi se închide cu un şnur. Baza îngustă, dreptunghiulară, este decorată cu opt forme semisferice acoperite cu o ţesătură, de pe care atârnă paiete suspendate pe fir metalic, prinse pe inele. între ornamentele semisferice se găsesc perle floriforme şi perle colorate de sticlă, de formă sferică (foto 1). Lungimea părţii centrale a cununii este de 34 cm, lăţimea 1 Juhász 1993. Piesele poansonate s-au transformat în pulbere. 2 Curăţirea şi restaurarea cununii a fost executată de V. Ember Mária (Muzeul Naţional al Ungariei) şi asistentul său. 3 După o conservare mai nouă, prin metode corespunzătoare de restaurare şi pe baza analogiilor, piesele pot fi aduse într-o stare prezentabilă. de 5,5 cm. Diametrul ornamentelor semisferice este de 3,5-4 cm, cu o înălţime de 2-2,3 cm. Firul metalic are diametrul de 0,6 mm. Banda metalică înfăşurată pe firul de miez are lăţimea 0,6 mm, iar grosimea, împreună cu coroziunea, de 0,04-0,06 mm. Paietele au forma unei picături de 10x14 mm. Perlele de sticlă sunt albastre, verzi, brune şi albe, de formă aproximativ sferică, unele de formă sferică puţin aplatizată, ori puţin cilindrică, de 5-6 mm. Perlele colorate sunt compacte, cu diametrul găurii de 1 mm, cele albe sunt irizante, cu perete subţire, goale în interior. Diametrul ornamentelor de forma florilor este 10-11 mm, înălţimea de 4-5 mm. Cele 5 petale, aranjate circular, sunt făcute dintr-o piatră roşie şi fixate la mijloc cu un material cenuşiu, granulat. Descrierea stării cununii Componentele cununii care au fost realizate din materiale anorganice s-au păstrat în cea mai mare parte, însă ornamentele metalice au suferit o corodare avansată. Elementele din materialul de bază organic au suferit deteriorări grave, prin descompunere. Suportul cununii s-a distrus în totalitate, însă firele de miez şi materialul textil şi de umplere a ornamentelor semisferice s-au păstrat. Dantelele de la margini s-au rupt în bucăţi mai mici sau mai mari, dar schiţează dimensiunile şi forma cununii, în pofida lipsurilor. Astfel, se pot reconstrui dimensiunile originale. Pe parcursul restaurării, obiectul a fost cusut pe o bază textilă şi acest lucru s-a făcut, după toate probabilităţile, conform poziţiei observate în momentul săpăturilor. Cele opt ornamente de formă semisferică s-au păstrat, paietele suspendate pe ele sunt deteriorate, firele metalice sunt încâlcite, aplatizate. O mare parte a paietelor, cu sau fără inele, a căzut, s-a rupt de pe firul metalic, la cele mai multe doar acesta din urmă a rămas pe semisferă. Abia există paietă complet întreagă, dar dimensiunile lor pot fi determinate, în pofida lipsurilor mai mici şi a spărturilor. Cununa a fost decorată cu mai multe perle decât cele găsite, iar acest lucru îl putem deduce din amplasamentul perlelor, aşa cum au fost ele cusute la restaurare, şi dacă presupunem un aranjament simetric. în mijlocul perlelor floriforme se observă materialul cenuşiu folosit la fixarea pietrelor, şi faptul că lipseşte partea centrală. 131
