Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 18. (Székelyudvarhely, 2018)

Mester Éva: Az ólmozott üvegablakok és üvegfestmények rekonstrukciójának kockázatai

uscare a obiectelor în cazul depozitării lor într-un spaţiu cu umiditate relativă scăzută. In acest scop am uscat mostrele de piele nouă în mod exagerat / peste măsură, după care am testat capacitatea lor de absorbţie a apei în condiţii de umiditate relativă diferite. Experimentul a decurs în felul următor: pieile uscate prin îngheţare, apoi condiţionate în atelierul de restaurare timp de două zile la UR 41% au fost cântărite, urmând a fi introduse în cutii închise, cu silicagel şi uscate în continuare la temperatura camerei, UR 13%, până la atingerea unei greutăţi constante. Cu scop de reumezire / rehidratare au fost introduse într-o cameră de aburire timp de 3 zile, UR 65%, urmând a fi din nou cântărite. Pieile groase tratate doar cu apă nu au reuşit să-şi atingă greutatea iniţială măsurată înainte de uscarea excesivă; cele impregnate cu glicerină au depăşit greutatea menţionată. Toate mostrele mai subţiri, cu o structură mai spongioasă, au revenit la valorile iniţiale. Rezultatele oferă speranţă pentru retratarea eficientă a vestigiilor deshidratate.

Experiment de uscare efectuat pe vestigii arheologice din piele

Pe baza experienţelor acumulate la uscarea pieilor noi, am extins cercetările noastre şi asupra pieilor arheologice. Am efectuat patru experimente succesive, dintre care în studiul de faţă prezentăm în detalii doar unul singur. " Ne-am propus să facem o comparaţie şi în cazul acestor vestigii între uscarea pieselor prin liofilizare fără acoperirea lor respectiv aşezarea lor în cutii închise; am ales perechi de tălpi şi ştaifuri păstrate într-o stare de conservare similară, respectiv de mărimi, grosimi şi forme foarte asemănătoare, dar am ales şi câte un fragment de căpută şi ştaif aflate într-o stare de degradare deosebit de avansată. Am ţinut cont să introducem în experiment atât piese mai subţiri cât şi mai groase.

Pieile au ajuns în atelier cu ani în urmă, în stare aproape uscată (foto 9.), ca urmare, după curăţirea mecanică le-am supus condiţionării în cameră de aburire timp de o zi, deasupra unei soluţii saturate de NaCl, într-un spaţiu cu UR 75%. Astfel am prevenit dilatarea bruscă pe parcursul curăţirii umede căreia urmau să fie supuse; curăţirea a fost efectuată prin înmuiere în soluţie de 1 g/1 surfactant neionic (Prenol 10), urmată de două clătiri şi înmuiere în apă timp de 24 de ore. După scoaterea din apă şi tamponare timp de 10 minute, vestigiile au fost introduse în soluţie de glicerină de 20%, timp de 5 zile, cu scopul de a le conserva. Pieile extrase din soluţie au fost lăsate până la

30 Experimentele au fost demarate pe probe alese dintre resturile de încălţăminte scoase la iveală din osuarul bisericii benedictine din Sopron. La dezveliri au participat Gabriella Gabrieli, András Nemes, Krisztina Balassa, Veronika Harasztovics, Rezső Oláh, (Muzeul din Soproni), Melinda Kovács (Győr), dr. Erika Molnár, dr. György Pálfi (Universitatea din Szeged, Facultatea de Antropologie), Andrea Várfalvi, László Cziffák şi dr. Petronella Kovács (MNM-ORRK / Muzeul Naţional Maghiar - Centrul Naţional de Restaurare şi Formare a Restauratorilor). Gabrieli 2011. p. 32. Kovács 2017. pp. 37-39.

scurgerea surplusului, apoi tamponate (foto 10.), urmând a fi congelate.

Congelarea a fost efectuată în cutii închise, la -24 °C. După aceea, pe timpul uscării, câte una din perechile de piese asemănătoare (talpă, ştraif) a fost aşezată în cutie închisă, cealaltă fiind lăsată liber, la o temperatură de -25 °C. în cutiile cu un volum de 3 litri am aşezat 500 g de silicagel, cusut în săculeţe, care a acoperit uniform suprafaţa de 300 cm2; deasupra am aplicat o plasă sintetică rigidă, pe care am aşezat vestigiile.

Pe parcursul experimentelor cu piei noi am observat că şi-au pierdut din greutate deja din timpul congelării, dar odată cu introducerea silicagelului acest fenomen s-a accelerat. Am intenţionat să urmărim această evoluţie şi la grupul de obiecte arheologice, de aceea am acordat 9 zile pentru congelare, după care am lansat procesul de uscare, într-adevăr în primele nouă zile la fiecare piesă s-a remarcat o pierdere de greutate lentă, uniformă, care după introducerea silicagelului a căpătat brusc un ritm mai accelerat (fig. 3.).

Comparând piesele uscate în congelator în cutii închise, cu cele uscate liber, tot în congelator, nu s-au constatat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte durata timpului de uscare, modificarea dimensiunilor sau în flexibilitatea pieilor. în cazul ştaifurilor mai subţiri timpul de uscare a fost de 6 zile, cel al tălpilor mai groase şi al fragmentului de căpută stratificată, de 7 zile. Dimensiunea pieselor groase s-a schimbat în medie cu 4%, iar la cele subţiri această valoare s-a stabilit înjur de 4,7%. La scoaterea din congelator, vestigiile au fost puţin rigide, de aceea - conform metodei prezentate în experimentele publicate de Museum of London - am introdus piesele în cameră de aburire, la UR 65%, timp de două zile (foto 11.) pentru condiţionare. Ulterior a continuat emolierea pieilor prin membrană semipermcabilă şi redarea formei, precum şi încleierea desprinderilor cu amidon de orez (foto 12.)ú

Pe parcursul experimentelor - cu ajutorul aparatului de măsurat şi colectat date Voltcraft - am avut posibilitatea să controlăm şi să comparăm în ce măsură se modifică parametrii măsuraţi într-un spaţiu închis în zilele în care uşa congelatorului nu a fost deschisă (de exemplu la sfârşit de săptămână); respectiv când am deschis o singură dată cu scopul de a cântări mostrele (fig. 4-5.).

Pe baza măsurătorilor înregistrate duminică diagrama arată că pe parcursul zilei temperatura a crescut uşor în medie la 2-3 ore (curba albastră). Când a atins gradul de temperatură considerat periculos de către sistemul de control al congelatorului", a pornit automat funcţia de răcire până când s-a ajuns iarăşi la valoarea considerată a fi sigură, adecvată. Creşterea respectiv scăderea tempera- 31 32 33

31 Folie/membrană semipermeabilă din poliester, marca Sympatex.

32 în acest caz redarea formei originale nu a fost foarte dificilă, deoarece

talpa şi ştaiful încălţămintei de femei, cu toc, au o formă foarte caracteristică, bine cunoscută.

33 Scopul mecanismului de control şi reglare într-o ladă frigorifică de uz

casnic este prevenirea dezgheţării alimentelor păstrate în ea.

91