Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
Cripte descoperite, prin ochiul restauratorului Petronella Kovács Experienţele acumulate cu privire la vestigiile provenind din criptele dezvelite în Ungaria în ultimii ani, au îndemnat autoarea la publicarea acestui articol. Dorim să atragem atenţia asupra microorganismelor, în primul rând asupra unor fungi care apar în locurile de descoperire / situri precum şi pe vestigii.1 Trăim înconjuraţi de microorganisme; fără unele dintre ele nici nu putem exista. Problemele apar atunci când cantitatea lor creşte sau scade faţă de cea necesară pentru menţinerea unui echilibru sănătos. întrebarea este, dacă putem verifica şi ţine sub control proporţia lor adecvată, precum şi să evităm răspândirea şi acţiunea lor de degradare. Nu numai organismele vii oferă un mediu prielnic diferitelor microorganisme, dar şi materialele devitalizate, printre care vestigiile patrimoniului cultural, confecţionate din substanţe organice sau anorganice. Managementul integrat al organismelor dăunătoare* 2 - protecţie împotriva infecţiilor Elaborarea unor soluţii adecvate pentru măsurarea cantităţii microorganismelor, pentru stabilirea unui număr optim al prezenţei lor, pentru menţinerea lor la un nivel corespunzător într-un anumit loc, precum şi pentru protejarea patrimoniului construit împotriva efectelor dăunătoare ale microorganismelor, constituie subiectul a numeroase cercetări pe plan mondial. Pe plan muzeal, procedeele tradiţionale se bazează pe substanţele chimice utilizate pentru combaterea dăunătorilor; folosirea multora a fost restricţionată pe plan internaţional datorită efectelor nocive asupra mediului şi a personalului implicat, în ambianţa muzeală devine din ce în ce mai răspândit managementul integrat al organismelor dăunătoare; o metodă alternativă, ecologică, care minimalizează utilizarea substanţelor chimice şi pune accentul pe prevenţie, amenajarea spaţiilor de depozitare şi expunere adecvate, pe observare, monitorizare curentă şi menţinerea curăţeniei.3 1 Despre funcţiile vitale ale microorganismelor care degradează operele de artă, despre analiza acestora şi metodele de combatere, vezi şi articolele precedente din ISIS: Mara - Mara 2011., Beöthyné Kozocsa et al. 2013. 2 în literatura de specialitate internaţională: integrated pest management/ IPM, sau integrated pest control/IPC. 3 între anii 2001-2003 Inspectoratul Naţional pentru Protecţia Patrimoniului Mobil (Országos Műtárgyvédelmi Szakfelügyelet) în colaborare cu Comisia Naţională de Conservare (Nemzeti Állományvédelmi Akcióbizottság), fondat în 2002, a relevat situaţia expoziţiilor permanente, a depozitelor, precum şi starea de conservare a fondurilor Scopul primordial al acestei metode este minimalizarea condiţiilor vitale ale microorganismelor4 prin scăderea umidităţii relative şi a temperaturii (foto 1). Relaţia dintre umiditatea relativă şi temperatură poate fi explicată prin graficele prezentând punctul de rouă, deoarece fenomenul de condensare se produce la temperaturi situate sub punctul de rouă; astfel pe suprafaţa obiectelor se formează apă, respectiv creşte cantitatea de apă în stare liberă în obiecte (de exemplu în vasele micro-capilare). Pentru înmulţirea microorganismelor însă este nevoie de apă, şi nu de umiditatea aerului, întrucât ele pot asimila substanţele de nutriţie doar în formă diluată, fiind aşa-numite organisme chilotrophe.5 La amenajarea sistemului de încălzire, aerisire şi de aer condiţionat6 trebuie ţinut cont de condiţiile climatice în care se află clădirea, dimensiunea şi funcţia încăperilor, cantitatea, materia de bază precum şi amplasarea obiectelor depozitate.7 * * * * Defectarea chiar şi a celor mai performante aparate, cu marjă de eroare minimă, reşi protecţia sănătăţii din instituţiile care aparţin de reţeaua muzeală naţională şi judeţeană. Balázs-Fejős 2005. S-a constat că în Ungaria „... starea de conservare a unei părţi semnificative a fondului de piese de patrimoniu din instituţiile muzeale, numărând mai mult de treizeci de milioane de piese, este dramatică; în mai multe instituţii situaţia fondurilor, în ceea ce priveşte păstrarea şi conservarea lor, este de-a dreptul periclitată”. 76,2% dintre depozitele instituţiilor nu deţineau termometre, în 50% controlul temperaturii nu era practicat deloc, monitorizarea sistematică a stării de conservare a colecţiilor din depozite a fost practicată în 28,1%, în 64,8% doar ocazional. Holport 2005. Programul de Protejare a Bunurilor Muzeale (Múzeumi Állományvédelmi Program - MAP) prevede dotarea sistematică a instituţiilor cu aparate de măsurat, organizarea cursurilor de perfecţionare privind protejarea patrimoniului, precum şi sprijinirea prin diferite finanţări a achiziţionării instrumentelor şi materialelor necesare. Site-ul MAP: http://www.allomanyvedelem.hu/. 4 Condiţiile formării mucegaiului sunt: prezenţa formulelor de înmulţire a mucegaiurilor, sursă de nutriţie adecvată şi apă. Pentru creşterea fungilor este necesară o umiditate relativă de 60-90%, iar pentru dezvoltarea bacteriilor, un procent mai mare de 85%-os, întrucât acestea necesită mai multă apă. Valentin 2007. p. 13. Kastaly 2010. 5 Comicare verbală din partea lui Judit Zala. Tabelul prezentând temperatura punctului de rouă vezi la: http://www.anyagvedelem.hu/index. php?stilus=lap&hiv=36&forr=2 (18. 09. 2017.) 6 în literatura de specialitate internaţională: heating, ventilating and air conditioning/HVAC. 7 Nu este recomandată aplicarea strictă a recomandărilor privind valorile optime de umiditate relativă şi temperatură, prevăzute pentru anumite categorii de materiale, de ex. în cazul în care tratamentul piesei a modificat caracteristicile materialelor de bază. Vezi Michalski 1993. Prin depozitarea obiectelor pe rafturi, în dulapuri sau cutii închise, se reduce cantitatea de praf depusă, însă se poate forma un microclimat favorabil înmulţirii microorganismelor. Valentin 2007. p. 13. 122
