Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)

Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben

Deva, Fântânele, Mărtiniş, Sânpaul, Covasna, Cobor, Logig, Cipău, Malnaş, Tirimia, Sântana Nirajului, Pava, Simeria, Odorheiu Secuiesc, Oiejdea, Hunedoara)9 Banii primiţi au fost utilizaţi pentru construcţii noi sau cheltuieli de întreţinere ale clădirilor vechi. Colecţia muzeului, care prezintă o mare varietate în ceea ce priveşte funcţiunea vaselor şi provenienţa lor, este alcătuită din căni, farfurii, platouri, vase provenite majo­ritar din ateliere transilvănene (Sibiu, Sighişoara, Braşov, Bistriţa şi Cluj-Napoca), dar cuprinde şi piese străine, provenite din Nürnberg, Breslau ori Viena. Din punct de vedere cronologic, trebuie menţionate cele două căni timpurii, realizate în secolul al XVI-lea, fiind considerate rarităţi şi pe plan central-european. Rezultatele analizelor în timpul expoziţiei, cu ajutorul firmei Total Spectrum SRL din Bucureşti, am avut posibilitatea să analizăm unele obiecte prin metoda fluorescenţei de raze X (XRF). Anali­zele au fost executate cu un spectrometru portabil, model SI Titan, produs de firma Bruker Elemental.10 Măsurătorile au fost efectuate direct pe piesă, fără prelevare de probe, re­zultatele procentuale privind componentele aliajului au fost calculate din media a 2-3 măsurători efectuate pe aceeaşi piesă. La unele obiecte s-a analizat separat aliajul diferite­lor elemente constituente ale piesei, compoziţia diferitelor elemente nefiind întotdeauna similară. Provine din Transilvania sau din străinătate? Piesele supuse analizelor au fost selectate dintre expona­te, conform unor ipoteze formulate în prealabil, privind diferite tematici. Una dintre întrebări s-a referit la origi­nea platourilor decorate în relief prin tehnica „Edelzinn”, deoarece opinia specialiştilor în această privinţă este con­tradictorie. Gabriella Vida, cea care s-a ocupat cel mai re­cent cu această temă, consideră că tehnica de ornamentare în relief prin turnare, care dă dovadă de o exigenţă re­marcabilă şi este cunoscută sub denumirea de „Edelzinn”, adică ’’cositor nobil”, nu s-a încetăţenit în arta cositorului transilvănean, iar piesele decorate cu acest tip de orna­ment, păstrate în colecţiile autohtone, provin din comerţul de mare distanţă şi au fost confecţionate în centre sud-ger­­mane (Nürnberg). " Concluzia ei ignoră opinia Anamariei Haldner, care pe baza patenei deţinute de Muzeul Bruk­­enthal, marcată cu stema Braşovului, consideră că tipul farfuriilor / talerelor decorate în relief plat cu scena Me­mento mori este de provenienţă transilvăneană.12 Acest tip de farfurie, care îmbină motivele ’’cositorului nobil” fran­cez şi nümberghez de secol XVI-XVII, a fost creat rela­tiv târziu, la începutul secolului al XVIlI-lea, probabil de 9 ArhConsSupr I. 30/1903. és Vincze 2009. p. 123. 10 Mulţumiri doamnei Cecilia Merticaru pentru efectuarea analizelor. 11 Vida 2013. Vezi http://onedenyek.neprajz.hu/neprajz.02.02.php7btTFl &as=4&kr=A_51_%3D%2201%22#_ftn5 (Accesat în 1 martie 2016) 12 Haldner 1972. pp. 11-12. meşterii turnători în cositor din Braşov. Opinia lui Hald­ner este susţinută şi de inventarele parohiilor reformate din Transilvania, care asemănător celor din Ungaria13, menţionează numeroase piese decorate cu ornamente în relief, realizate prin turnare.14 O parte dintre aceste piese aparţine celei de a doua etape a cositorului nobil „Edel­­zinn”, cu debut în jurul anului 1630; la aceste piese dispar reprezentările alegoriilor antice, locul lor fiind preluat de scene din Vechiul şi din Noul Testament, de portretele ec­vestre ale conducătorilor, precum şi de ornamente florale abundente.15 Farfurii decorate cu portretul ecvestm al re­gelui Ferdinand al IlI-lea, sunt menţionate de inventarele parohiilor din Angheluş din regiunea Trei Scaune, precum şi de cele din Gogan Varolea, Mica şi Seuca din proto­popiatul Tâmavelor; farfurii decorate cu reprezentarea celor 12 apostoli sunt amintite la Moacşa16, în regiunea Trei Scaune şi la Peştişu Mare din zona Hunedoara-Ză­­rand.17 Talere cu tipul de reprezentare Memento mori, au fost întâlnite până în prezent numai în colecţiile parohiilor reformate din aria de influenţă a pieţei braşovene: s-au păstrat până în zilele noastre piesele din Valea Crişului şi din Mărcuşa, dar izvoarele menţionează şi o altă piesă cu decor asemănător, la Filia.18 Pe când celelalte tipuri de farfurii cu decor realizat prin turnare pot fi legate de ateli­ere din Nürnberg pe baza mărcilor purtate, piesele de tipul Memento mori, cu excepţia farfuriei din colecţia Muze­ului Brukenthal, care poartă stema Braşovului, sunt ne­marcate. Inscripţiile păstrate pe aceste obiecte, sugerează răspândirea lor în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; pe farfuria de la Muzeul Brukenthal apare anul 1745l9, iar farfuria din Filia a fost cumpărată tot în anul 1745.20 Dintre farfuriile cu decor în relief, realizate în tehnica turnării, aflate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, trei au fost expuse: farfuria cu reprezenta­rea lui Noe21 şi talerul/patena cu scena învierii lui Iisus, provenite din Nürnberg22, precum şi farfuria nemarcată cu reprezentarea Memento mori.23 Medalionul din centrul primei farfurii, este decorat cu scena Jertfa lui Noe. Pe marginea lată a piesei apar patru medalioane ovale, deli­mitate de chenare perlate, reprezentând scene din Cartea Genezei: Crearea Evei, Pomul interzis, Păcatul originar şi Izgonirea din Rai. între medalioane, apar vaze din care se 13 Cercetările lui Takács Béla referitoare la Ungaria enumără 25 de farfurii cu decor turnat în inventarele din secolele XVIII-XIX ale parohiilor reformate. Takács 1983. p. 170. 14 Kovács 2010. pp. 216-219.; Kovács 2012. pp. 650-651. 15 Orgona 2002. p. 92. 16 Kovács 2010. pp. 216-219. 17 Buzogány-Ősz 2003. p. 117. 18 Kovács 2010. p. 39. 19 Haldner 1972. p. 63. 20 Debreczeni Vázlatkönyvek 1932/187.: „P. Bogdán Péter Fülei M(ester) vette ezen fülei ecclesia számára 1745.” / Caietele de schiţe ale lui De­breczeni, 1932/187.: „Meşterul / dascălul din Filia, P. Bogdán Péter, a cumpărat pentru biserica din Filia 1745”. 21 Nr. inventar: F. 4661. 22 Nr. inventar: F. 4686. 23 Nr. inventar: F. 4702. 87

Next

/
Thumbnails
Contents