Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)

Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben

revarsă vrejuri florale. Sigla meşterului nümberghez Hans (Johann) Spatz II. (1630—1670)24 apare intercalată între detaliile scenei Crearea Evei. Patena ’’învierii” este decorată în centru cu scena învi­erii; Iisus, stând în picioare pe lespedea de mormânt, ţine în mână stindardul învierii şi este înconjurat de un grup de soldaţi (foto 1). Pe marginea piesei sunt reprezentaţi cei 12 apostoli; înscrişi în medalioane cu borduri perla­te, sunt însoţiţi de atributele specifice şi inscripţii, după cum urmează: Petru, Andrei, Iacob cel Bătrân, loan, Filip, Bartolomeu, Iuda, Toma, Iacob cel Tânăr, Simion, Matei şi în locul lui Iuda Iscarioteanul apare Mafia. între me­dalioane sunt intercalate vrejuri florale. Marca meştemlui este poansonată în compoziţia centrală. Pe baza acesteia patena poate fi atribuită meştemlui nümberghez Paulus Öham cel tânăr (1634-1671).25 în medalionul central al farfuriei cu reprezentarea te­mei Memento mori apare un tânăr nud, sprijinit pe un cra­niu. Elementele din fundalul scenei simbolizează trecerea timpului: clepsidră cu o cruce, o lumânare stingându-se. Emblema este înconjurată de inscripţia HODIE MIHI CRAS TIBI.2'’ Decorul bordurii late este alcătuit din me­dalioane ovale cu opt reprezentări alegorice (cele patru anotimpuri şi cele patru elemente principale, Focul, Pă­mântul, Aerul, Apa), între care se intercalează măşti înca­drate de mănunchiuri de fructe (foto 2). Rezultatele analizelor efectuate la farfuriile decorate în relief prin turnare, susţin ipoteza Anamariei Haldner: din măsurători reiese clar că tipul de farfurie Memento mori nu provine din acelaşi atelier cu celelalte două obiec­te. în cazul pieselor provenite din ateliere nümbergheze, aliajul folosit este mult mai pur, conţine 89,11 % staniu şi numai 6,3 % plumb. Totodată, caracteristic atelierelor din Nürnberg este şi folosirea cuprului într-un procent mai mare de 1% (Tabelele 1-2). în cazul celei de-a treia farfu­rii, considerată de provenienţă transilvăneană, conţinutul de plumb al aliajului este înjur de 19%, iar cel de cupru mai scăzut, 0,8% (Tabel 3). Comparând aliajul farfuriei cu cel al pieselor care provin cu certitudine din ateliere tran­silvănene, putem afirma că aliajul talerului Memento mori seamănă cel mai mult cu aliajul pieselor confecţionate în Transilvania, la cumpăna dintre secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Tabelul 1. Farfuria din Nürnberg cu nr. de inventar F. 4686. Fe Cu In Sn Pb 0,23% 1,47% 0,37% 89,11% 6,30% Tabelul 2. Farfuria din Nürnberg cu nr. de inventar F. 4661. Fe Cu In Sn Pb 0,35% 1,05% 0,34% 89,12% 6,30% 24 Hintze 1921. pp. 97. 25 Ibidem, p. 101. 26 Azi mie, mâine ţie. Tabelul 3. Platoul cu decor Memento mori cu nr. de inventar F. 4702. Fe Cu In Sn Pb 0,45% 0,71% 0,51% 78,90% 18,40% Diferitele componente ale cănilor de cositor au fost confecţionate din aliaje diferite Obiectele de cositor au fost confecţionate întotdeau­na prin turnare. în cazul cănilor, componentele au fost turnate separat şi asamblate ulterior. Accesoriile, precum picioruşe, şamieră, buton, toarte, plachete de fund deco­rate cu rozete, plachete montate în interiorul capacului, au fost sudate ulterior de corpul obiectului. Ornamentele turnate în relief, prelucrate pretenţios, sunt însemnele ca­racteristice ale cănilor transilvănene de secol XVII; ase­menea detalii decorează butonul, şamiera, capătul înco­voiat al toartei, plachetele montate la interiorul capacului şi plachetele de fund în formă de rozetă.27 Ornamentele turnate nu au fost executate întotdeauna de acelaşi meşter căruia i se datorează corpul obiectului. Cererile mari pen­tru aceste componente turnate au determinat apariţia unor specializări în rândul maiştrilor turnători în cositor; ală­turi de confecţionarea vaselor, unii s-au perfecţionat în turnarea acestor componente, iar alţii au procurat canti­tatea necesară de la ei. Un astfel de meşter a fost Lukas Meldt (1701-1735) din cadrul breslei braşovene; alături de confecţionarea obiectelor, activitatea lui se caracte­rizează prin multiplicarea toartelor decorate în relief. Tiparul, prevăzut cu marca turnătorului, a fost frecvent utilizat de meşterii din secolul al XVIII-lea şi astfel aceeaşi compoziţie decorează toarta a numeroase vase de cositor.28 în cadrul centmlui din Sighişoara, în secolul al XVII-lea, toartele au fost turnate de meşterul identificat prin monograma GB, în timp ce la Braşov, în ultima tre­ime a secolului al XVIII-lea, de către meşterul Christian Teutsch (1773-1794).29 în cazul cănilor supuse investigaţiilor de materiale, am formulat ipoteza conform căreia corpul piesei şi acceso­riile sale nu au fost executate în acelaşi atelier, precum şi faptul că funcţionalitatea şi posibilităţile de prelucrare impun o compoziţie diferenţiată a aliajului. Prin alierea staniului cu plumbul a rezultat un produs toxic, breslele fi­ind nevoite să ţină cont de sănătatea cumpărătorilor; acest lucru a fost posibil prin precizarea şi controlarea conti­nuă a raportului dintre cele două componente, staniul şi plumbul. Proporţiile aliajului au fost stabilite de Dietă, în Transilvania reglementările fiind modificate în repeta­te rânduri. Acele părţi ale vaselor, care au intrat în con­tact direct cu mâncăruri şi băuturi, au fost confecţionate dintr-un aliaj a cărui proporţie de staniu şi plumb a fost controlată sever în cadml breslei. Astfel, corpul cănilor a 27 Kovács 2012. pp. 639-640. 28 Kovács 2010. p. 188.; Mitran 2002. p. 127. 29 Vida 2013. Vezi: http://onedenyek.neprajz.hu/neprajz.02.02.php?bm=l &as=4&kr=A_51_%3D%2201%22 (Accesat în 4 martie 2016) 88

Next

/
Thumbnails
Contents