Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)
Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben
Vitraliul de dimensiuni mari a fost un ornament definitoriu al interiorului bisericii abaţiale timp de un secol şi jumătate; fiind executat cu o deosebită pricepere, se păstra fără vătămări sau exfolieri. în ciuda acestor fapte, cu prilejul modificărilor recente ale edificiului, conducerea bisericii şi comunitatea călugărilor au decis să renunţe la acest vitraliu valoros, care a fost unul dintre primele opere de acest gen din ţară; decizia a fost motivată prin faptul că acest vitraliu deranjează rugăciunea micii comunităţi de călugări (foto 3). Vitraliul a fost îndepărtat din locul original şi transportat la Budapesta. Datorită dimensiunilor extrem de mari, depozitarea în siguranţă este practic imposibilă, întrebarea este, dacă va supravieţui vitraliul în urma acestor modificări nedorite ori nu. în locul vitraliului au fost montate plăci de alabastru, foarte costisitoare, aduse dintr-un colţ îndepărtat al lumii, care sunt improprii caracterului edificiului. Oare care ar fi atitudinea enoriaşilor din vestul Europei, din comunităţi mai înstărite, într-un asemenea caz? Cine îşi asumă responsabilitatea în faţa urmaşilor?5 Modificarea bisericii abaţiale a fost ghidată de principiile modei contemporane, rezultând îndepărtarea vitraliilor, a picturilor murale, a băncilor sculptate şi a multor alte componente, piese de mobilier, create de strămoşi cu o pricepere şi pregătire deosebită. Toate aceste opere, constituind valori naţionale, au contenit. Legitimitatea arhitecturii modeme, contemporane este indiscutabilă. în măsura în care constmcţia nu afectează valorile de patrimoniu, şi ideea se materializează sub forma unei clădiri noi, nu se ivesc nelămuriri, contradicţii de ordin etic. Decizia este în mâna noastră: manifestăm o atitudine de simpatie sau dispreţ faţă de aceste spaţii sacrale. Un exemplu pozitiv privind salvarea valorilor Există şi exemple pozitive privind salvarea vitraliilor. Dispariţia ferestrelor Seminarului Teologic din Timişoara a fost catalogată timp îndelungat ca o pierdere extrem de dureroasă. Programul iconografic al vitraliilor s-a axat pe reprezentarea celor opt fericiri, pe baza planurilor elaborate de Nagy Sándor şi Kriesch Laura, în atelierul lui Róth Miksa, în 1916 (foto 4). în perioada zbuciumată urmată după dictatul de pace de la Trianon, s-au schimbat funcţia şi proprietaml clădirii, iar vitraliile s-au pierdut. După revoluţie, s-au regăsit în mod neaşteptat toate ferestrele. Operele cu o tematică religioasă, aflate în primejdie, au fost atent îndepărtate şi împachetate de câţiva binevoitori şi ascunse în siguranţă pe tribuna orgii. în prezent, cele opt ferestre sunt expuse pe holul Palatului Episcopal din 5 La noi nu a fost luată în considerare nici măcar opinia, protestul celor mai renumiţi specialişti privind modificările plănuite. în 2014, la expoziţia Salonului de Arhitectură, aceste documentele au fost expuse dezbaterii în Műcsarnok (Kunsthalle), Budapesta. Opiniile au ilustrat exact contradicţia irezolvabilă dintre poziţia specialiştilor şi cea a călugărilor. Timişoara (foto 5). Prin exemplul vitraliilor din Seminarul Teologic din Timişoara, dorim să ilustrăm faptul că printre conducătorii ecleziastici găsim şi în zilele noastre personalităţi care îşi asumă responsabilitatea pentru ocrotirea valorilor de patrimoniu. Ferestre cu valoare istorică în moloz Salvarea ferestrelor din Timişoara este într-adevăr un succes remarcabil; dar să nu uităm faptul că aceste vitralii erau ţinute în evidenţă şi respectate şi pe plan internaţional, datorită creatorilor renumiţi şi valorii estetice, indiscutabile. în studiul de faţă aş dori să atrag atenţia asupra importanţei ferestrelor simple, cu împărţire geometrică, păstrate în anonimitate de multe secole în biserici săteşti din provincie. Asemenea piese dispar zi de zi. Cu câţiva ani în urmă am fost martorii oculari ai dispariţiei unor ferestre cu subîmpărţire în formă de fagure, cu prilejul reabilitării unei cunoscute biserici fortificate secuieşti. Ferestrele demontate datorită unor deteriorări, au fost depozitate în biserică, dar la sfârşitul lucrărilor de restaurare, construcţie, acestea au ajuns în moloz, probabil datorită neatenţiei muncitorilor. Din aceste ferestre se păstrează probabil doar acel martor, pe care autoarea l-a desprins de pe una dintre ferestrele abandonate, constând într-o şină metalică şi câteva bucăţi de sticlă (foto 6). Şi în aceste situaţii există soluţii. Restaurarea ferestrelor poate fi realizată pe baza fotografiilor istorice, cu ajutorul analogiilor şi al fragmentelor martor. Spaţiul interior al bisericii îşi poate recăpăta aparenţa originală prin reconstituirea ferestrelor vechi. în rândul conducerii bisericii şi al comunităţii s-a conturat dorinţa de a restabili ferestrele vechi în următoarea fază a restaurării monumentului. Precum am amintit şi în introducerea acestui studiu, analiza martorilor prin nano-tehnologie poate stabili exact componentele sticlei şi ale metalului, care la rândul lor pot oferi indicii concrete privind datarea pieselor şi analogii. Aceste detalii constituie date importante din istoria construcţiei. Panourile de sticlă transparente, probabil vechi de mai multe secole, s-au păstrat până în trecutul apropiat, în ambianţa frescelor datate în anul 1419, reprezentând legenda Sfântului Ladislau. în prezent, în ancadramentele de piatră gotice, sunt introduse panouri de sticlă ornament, nedivizate, transparente şi galbene, improprii monumentului (foto 7). Responsabilitatea specialiştilor implicaţi în reabilitarea monumentelor istorice este foarte mare. în bisericile medievale, alături de picturi murale existau şi goluri de iluminare de epocă. Chiar dacă ferestrele au fost îndepărtate din aceste deschideri datorită deteriorării sau vătămării lor, acestea nu au fost aruncate, deoarece procurarea lor a reprezentat pentru comunităţi o investiţie imensă, în toate timpurile. Nu este surprinzător faptul, că într-un colţ ascuns al clădirii, se păstrează şi în zilele noastre vechile ferestre cu rame de lemn. Chiar şi fragmentele foarte vătămate trebuie păstrate! Acestea pot servi ulterior ca reper 120
