Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 16. (Székelyudvarhely, 2016)

Sor Zita: Digitális nyomatok a gyűjteményekben

aurite lucioase, de bună calitate, cu o patină nobilă plă­cută, nu au fost repictate. Zonele înconjurătoare, de aur mat, au fost acoperite cu mai multe straturi de repictare, modeste, de bronz auriu, degradate. Pe parcursul restaură­rii am decis înlăturarea acestor straturi ulterioare de bronz auriu şi scoaterea la iveală a aurului lucios de secol XIX. îndepărtarea aurului lucios aplicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, care este o sarcină foarte grea şi din punct de vedere tehnic, ar fi rezultat o suprafaţă originală fragmen­tară, vătămată. în schimb, trebuia sacrificat un strat de aur de calitate bună, păstrat în stare de conservare bună, iar în locul lui era necesară efectuarea unei reconstrucţii, practic similare. Toate aceste motive şi argumente ne-au îndru­mat spre păstrarea suprafeţelor de aur lucios din 1898. Identificarea şi păstrarea patinei este o datorie impor­tantă pe parcursul cercetărilor stratigrafice şi al operaţiilor de înlăturare a repictărilor ulterioare (foto 27). Noţiunea de patină include multe aspecte. Fără să ne străduim să le enumerăm pe toate, amintim câteva dintre cele mai impor­tante: murdăria aderentă, depusă pe suprafaţă; caracterul gras, datorat arderii lumânărilor şi uleiurilor; atingerea, mângâierea cu mâna; întreţinerea, curăţirea neadecvată; resturi de substanţe, materiale de curăţire; îmbătrânirea diferenţiată a unui anumit strat de culoare la suprafaţă, fiind expus efectului factorilor de mediu. Alături de toate acestea, cel mai important aspect în procesul de restaura­re, curăţire, este rolul de peliculă despărţitoare a patinei. Identificarea şi cunoaşterea acesteia este inevitabilă pe parcursul unei restaurări, curăţiri de specialitate. în gene­ral se recomandă păstrarea ori subţierea, curăţirea delica­tă a patinei pe parcursul decapărilor, curăţirilor, fără a o îndepărta cu desăvârşire. Acest strat păstrează informaţii, mărturii importante despre viaţa obiectelor de artă, anu­mite ipostaze, circumstanţe ale acestora, respectiv straturi picturale, care au fost ”în folosinţă”. La altaml din bise­rica franciscană, la culorile carnaţiei, s-a păstrat patina, stratul de depuneri de pe suprafaţă, în diferite etape de existenţă. Pe parcursul restaurării este utilă şi importantă păstra­rea suprafeţelor martor, intacte (foto 28). în ultima vreme tindem să păstrăm asemenea mărturii pe toate tipurile de suprafeţe. Acestea atestă autenticitatea intervenţiei şi co­rectitudinea operaţiei de curăţire, păstrând totodată nume­roase indicii pentru viitorii restauratori şi cercetători, pri­vind straturile de repictare înlăturate, gustul şi preferinţele estetice, cromatice ale anumitor epoci; contribuie la iden­tificarea unor piese de mobilier din cadrul aceluiaşi an­samblu. Afirmăm de multe ori, că documentaţiile conţin toate informaţiile necesare. în ultimii 100 de ani însă, şi chiar în zilele noastre, soarta instituţiilor, proprietarii de monumente istorice, arhivele sau diferitele locuri de păs­trare sunt incerte, se află în perpetuă schimbare şi reor­ganizare; astfel soarta documentaţiilor de restaurare este şi ea compromisă. Suprafeţele martor sunt documentaţii păstrate pe suprafaţa obiectului. Locul şi poziţia lor tre­buie atent alese, astfel încât ele să reflecte caracteristicile reprezentative ale zonei, să păstreze toate straturile de re­pictare, precum şi cel original în stare de conservare cât se poate de bună, să permită o interpretare cât mai reală şi corectă a stratigrafiei. Este acceptabilă chiar şi integra­rea cromatică a suprafeţelor martor în vederea obţinerii unui ansamblu mai armonios, într-o nuanţă mai reţinută, neutră, apropiată de cele din jur, pentru a nu fi deranjan­te. Rolul acestora nu este să laude abilitatea şi priceperea restauratorului, ci să perpetueze informaţii recognoscibile pentru un ochi şcolit şi pentru restauratorii şi cercetătorii viitori. Ei vor identifica chiar şi suprafeţele martor inte­grate cromatic, şi se vor bucura de posibilitatea şi şansa rezervată viitorului pentru studierea operelor de artă re­staurate. La altarul principal din Odorheiu Secuiesc am păstrat mărturii pe majoritatea tipurilor de suprafeţe; pe acelea care erau deranjante, prea accentuate, le-am inte­grat cromatic. în ultima ordine de idei, dorim să atragem atenţia asu­pra importanţei fotografiilor în UV-luminiscenţă. Meto­da veche, binecunoscută de toţi specialiştii în domeniu, este utilizată în special pe parcursul studiilor, cercetărilor preliminare, la identificarea diferitelor vemisuri, lacuri îmbătrânite, la analiza diferiţilor pigmenţi, în procesul de curăţire, precum şi în multe alte cazuri. Dorim să ac­centuăm importanţa fotografiei în UV-luminiscenţă după finalizarea operaţiilor de completare şi integrare croma­tică, retuş. Aceasta interoghează / ’’trage la răspundere” obiectul de artă restaurat (şi restauratorul) şi permite sta­bilirea măsurii intervenţiei, legitimitatea şi autenticitatea acesteia (foto 29-30). BIBLIOGRAFIE BOROSS Fortunát: Az erdélyi ferencrendiek (Francisca­nii din Transilvania). Kolozsvár (Cluj Napoca), 1927. HERMANN Gusztáv: Székelyudvarhely, műemlékek (Odorheiu Secuiesc, monumente istorice). Székelyud­varhely (Odorheiu Secuiesc). Székelyudvarhely, é.n. (Jam an). KOVÁCS Árpád: A székelyudvarhelyi ferences templom (Biserica franciscană din Odorheiu Secuiesc). Szé­kelyudvarhely (Odorheiu Secuiesc), 2007. MUCKENHAUPT Erzsébet (2007): A csíksomlyói feren­ces nyomda és könyvkötő műhely. Kiállítás katalógus, Csíki Székely Múzeum. A kiállítást rendezte és a kata­lógust szerkesztette: Muckenhaupt Erzsébet. Csíksze­reda. ORBÁN Balázs: A Székelyföld leírása (Descrierea Ţinutului Secuiesc). Pest, 1868. P. GYÖRGY József (1930): A ferencrendiek élete és mű­ködése Erdélyben (Viaţa şi activitatea franciscanilor în Transilvania). Kolozsvár (Cluj Napoca). SABAU, Nicolae: Metamorfoze ale barocului transilvă­nean I II. Cluj, 2002-2006. TÖVISSI Júlia (2015): Lüsztertechnika ezüst alapon a 18. századi recepteskönyvekben (Tehnica vernisului colorat pe argint în surse din secolul al 18-lea). In: 116

Next

/
Thumbnails
Contents