Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 15. (Székelyudvarhely, 2015)
Mester Éva: Az egyszerű geometrikus elosztású ablakok védelme és megőrzésük fontossága
florentine« Jlac ju machen, Dlimtn bes fcfjónjlenganubticí 24, ioi^i roŞett Skim ii. lotŞ, tftue es in einen Şopf, gteffc rein Staffer bartiber; lafj es $. Sage lang fteben, iiernadj fiebe cs auf, lafes falt werben, feige ee burd),uubbai burdjgefeigte práapitire mit 5Beinjlein*Öcf. <2>ötc: öli mm etwas «potaftfe, madit barau« mit Sßaffer eine lauge, feige földje burát, báréin lee ge ficin gefunkten <£ttniic|m.?uá), wenn nun bic lauge fájón rorŞ gcţar6et, fű gíeffe 2í(aim - Paffét barju, benn wirb bíc cetije ftarfee 511 23űben fatten, feige jie ab, unb maáje, wie »orljer getestet, rímbe Äuglein baraus. NB* 3*^ ob«« Sep bent lac bér (Eocctoneí* fen gebaut, weilen nun bicfdbe nlcfct allen befant © 5 if, Foto 10.0 metodă de pregătire a lacului florentin după Cröker (Schiessl 1982. p. 56). Pregătirea lacului florentin7 Ia 24 de loturi8 de lemn de femambuk9, de cel mai frumos fel, 16 loturi de alaun grob10 11, pune-le intr-un vas, toarnă deasupra apă curată, lasă-le să stea 8 zile, apoi fiarbă-le, lasă-le să se răcească, strecură-le, precipitează cu ulei de tartru.11 Ori: ia puţin carbonat de potasiu12, să faci din ea cu apă o leşie potasică, strecur-o, aşează pe deasupra un basma de carmin13 tăiat în bucăţi mici, odată ce leşia s-a colorat în roşu frumos, adaugă alaun cu apă, atunci culoarea roşie se va sedimenta pe fund, strecur-o şi pregăteşte, după cele amintite mai sus, bile rotunde din ea. NB. Sus m-am gândit la lacul de coşenilă14, pentru că acesta nu este cunoscut pentru toată lumea. 7 Traducerea autorului 8 Lot- în germ. Lot/Loth; o unitate mică de greutate, cu valoare variabilă în timp şi în funcţie de regiune. In general este jumătatea unciei (în germ. Unze) şi cuprinde 4 dramuri (în greacă şi germ. Drachma) şi la fel de mult „Quintlein/Quentchen”. După literatura germană, 32 loturi fac un pfund comun (în germ. Krämerpfund), iar 24 loturi un pfund folosit de farmacişti (în germ. Apothekerpfund). Pfundul comun este egal cu circa 500 de grame, în aşa fel lotul, fiind 1/32 din pfund, înseamnă circa 14-15 grame. (Kriinitz 1773-1858. voi. 80., Lehmann 2002. p. 16.) 9 Femambuk- în germ. Famebuc/ Femabock/Femambukholz; este un fel de lemn roşu, care conţine colorantul roşu „brazilin”. (Brachen 200 l.p. 196.) 10 Alaun- în germ. Alaun, lat. Alumen; în Evul Mediu, sub denumirea akimen, se referea la combinaţii de sulfaţi de metale. In zilele noastre sub alaun se înţelege sulfat dublu de aluminiu şi potasiu. (Brachen 2001. pp. 14-15). 11 Ulei de tartru- în germ. Weinsteinöl, lat. Oleum tartari; este tartru ars şi fluid. Tartrul este alcătuit în special din sare de potasiu, pe lângă care, mai conţine circa 20 % tartrat de calciu. Se prezintă sub forma depusă pe zidul şi fundul butoiului de fermentare de vin. Tartrul prin supraîncălzire formează un praf granulat alb, sau o masă solidă şi higroscopică, aşanumitul „tartru calcinat”, care sub efectul aerului devine un lichid, ulei vâscos. (Möller 1818. p. 122., Kriinitz 1773-1858 voi. 237) 12 Leşie potasică- în germ. Pottasche; este cenuşa lemnului şi sarea extrasă din aceasta, care conţine în special carbonat de potasiu. Carbonatul de potasiu se obţine şi prin arderea tartrului. Pe lângă rolul ei în prepararea culorilor (precipitarea coloranţilor) avea un rol şi în uscarea alcoolului. (Brachert 2001. p. 196.) 13 Basma de carmin- basma colorat în roşu-închis, la care diferiţi coloranţi erau folosiţi, precum coşenilă şi lemn de Brazilia. (Brachert 2001. p. 133). 14 Lac de coşenilă- în germ. Cochenille/ Coccionelle/ Färbe- oder Secuiesc al Ciucului). Glasurare Uneori se pictează cu culori peste argint, care arată ca şi cum argintul ar fi verde, roşu sau altă culoare. Această pictare este numită glazurare, pentru care trebuie să fie pregătit ,,gintariu arabic ” în felul următor: Intr-un vas bine emailat, toarnă ulei de terebentină, adaugă terebentină groasă, în aşa fel încât, uleiul să dea două treime, iar terebentina groasă o trăime din total, adică uleiul să fie de două ori mai mult, ca terebentina groasă, acesta să-l fierbi circa 5 minute şi este gata. Toate culorile trebuie să fie mai întâi sjărâmate în ulei de terebentină şi apoi amestecate cu acest gintariu şi aplicate (pictate) pe argint, acest amestec se usucă foarte repede. Dar argintarea mai întâi trebuie să fie încleiată cu clei de viză. Carmesin-Würmlein, Carmin; este un colorant roşu de carmin de origine animală. Se extrage din femela uscată al păduchii ţestoşi Coccus cacti (familia Dactylopiidae). Colorantul poate fi extras în alcool, sau apă fierbinte, cu săruri metalice primeşte o culoare stacojie (roşu ca sângele), iar în apă cu adaos de alaun o culoare purpurie. Cu adaos de alaun şi alte săruri metalice coşenilă se precipitează şi în urmă se formează un „lac”, care este insolubil în liant. (Tímámé B. 1993. p. 186). 75
