Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 15. (Székelyudvarhely, 2015)
Mester Éva: Az egyszerű geometrikus elosztású ablakok védelme és megőrzésük fontossága
Tabel 1. Ordinea cronologică a cărţilor de reţete Autor Cărţi de reţete Data publicării Locul publicării 1. Joh. Baptista Pictorio „Die mit vielen raren und curiosen Geheimnüssen angefullte Illuminir-Kunst” 1713 Nürnberg Johann Melchior Cröker „Der wohl anfuhrende Maler” 1719 Frankfurt/Leipzig 3. Pater Bonani „Neuer Tractat von Fimiß-Laquir-und Mahler-Künsten” 1730 orig.: 1720 Leipzig Roma 4. Jean Felix Watin „L’art du peintre d’oreur...” „Der Staffirmaler” 1753 1774 Paris Leipzig 5. Johan Arendt Müller „Das Werkstattbuch des Johan Arendt Müller zu Quakenbrück” a doua parte a secolului al 18-lea Quackenbrück/ Germania de Nord 6. H.F.A. Stöckel „Praktisches Handbuch für Künstler, Lackliebhaber und Oehlfarben- Anstreicher” 1799 (ed. 2.) Nürnberg Johann Conrad Gütle „Gründlicher Unterricht zur Verfertigung guter Firnisse” 1800 Nürnberg 8. Ferencz Antal „Rövid oktatás Az asztalossághoz (...) ” 1828 Tomeşti Tabel 2. Substanţele colorante ale vemisurilor colorate Culori de vernis Colorant de origine vegetală/ Colorant de origine animală/ Pigmenţi anorganici pigment organic pigment organic roşu lac florentin: lac florentin: orlean coşenilă lemn de Femambuk kermes lemn de Brazilia sânge de dragon verde colorant verde din diferite plante şoffan-tumesol- sevă verde (colorant vegetal) verdigris albastru turnesol albastru de Berlin, smalţ galben curcuma guma gutti maro-gălbui colorant galben de verigariu Tabel 3. Substanţele colorante ale lacurilor de aur Lacuri de aur Coloranţi de origine vegetală/ pigmenţi organici aloe, curcuma, sânge de dragon, guma gutti, şofran, orlean Cărţile de reţete Lucrarea a constat şi din identificarea şi explicarea materialelor, a uneltelor, ori a unităţilor de măsură, care reprezentau valori variabile în funcţie de timp şi de regiune (de ex.: lot, uncie etc.)-6 Vemisul colorat aplicat pe argint apare în cărţile de reţete studiate sub diferite denumiri. Acesta este semnat de preferinţă cu termenii „lac”, „creaţie de glasiu”, „fimis”, 6 Explicaţiile sunt bazate în primul rând pe cărţile de reţete studiate. Alte surse şi literaturi importante de menţinut sunt: Kriinitz 1733-1858., Szabó 1984., Brachen 2001., Bogdán 1991., Möller 1818. respectiv „gintariu” la Ferencz Antal. Vemisurile aurii dispun de denumirile „lac de aur”, „fimis aur”, „fimis de lac de aur”. Reţetele prezintă, pe lângă denumirea şi modul de aplicare a vemisului colorat, şi tehnica de execuţie a substanţelor colorante şi a lianţilor. Johann Melchior Cröker descrie chiar două reţete diferite pentm pregătirea lacului florentin, care constituie cea mai frecvent folosită substanţă colorantă a vemisurilor roşii (foto 10). în manuscrisul lui Ferencz Antal liantul vemisurilor colorate este „gintariul arabic”, obţinut din terebentină (colofoniu) dizolvată în ulei de terebentină, care se prepară în următorul fel (foto 11). 74
