Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
de scris cu probabilitate mare de a fi solubile. în aceste cazuri se poate opta pentru plutirea documentului sau pentru utilizarea mesei cu vidare. Apa trebuie schimbată în continuu, până când toţi produşii de îmbătrânire vizibili sunt îndepărtaţi. Spălarea cu apă necesită timp, poate dura 30 de minute sau chiar mai mult. Dacă nu o efectuăm temeinic, paşii următori ale tratamentului nu vor putea fi destul de eficienţi. 4. Baia cu fitat de calciu Chiar şi după spălarea temeinică cu apă hârtia conţine ioni de fier (III) liberi care nu sunt solubili în apă şi este necesară neutralizarea lor. Complexul de fitat de calciu poate schimba ionii de calciu cu ioni de fier (II) şi ioni de fier (III) formându-se un complex de fitat de fier de culoare albă. Atâta timp cât ionii de fier rămân în complex, nu pot cataliza oxidare. Durata băii cu fitat de calciu depinde de document. Pentru stabilirea eficienţei tratamentului merită executat după 10 minute testul de ioni de fier. La documentul scos din baie atingem linia scrisului cu banda de testare, apoi presăm banda de testare de o hârtie sugativă. Eventuala apariţie a culorii roşii semnalează prezenţa ionilor de fier (II) şi presupune continuarea tratamentului până când testul de fier devine negativ. Uneori testul de fier rămâne pozitiv şi după o imersare îndelungată a documentului în baia de fitat de calciu. O explicaţie posibilă este consumarea substanţei active din baie. în acest caz documentul trebuie imersat într-o baie nouă. Se poate întâmpla ca unele documente să conţină prea mulţi ioni de fier (II) liberi. După 30 de minute baia trebuie întreruptă chiar şi dacă rămâne o oarecare cantitate de ioni de fier. Testul de ioni de fier (II) este atât de sensibil, încât evidenţiează chiar şi prezenţa a lppm de ioni de fier (II) cu o nuanţă deschisă de purpuriu. 5. Clătire cu apă pentru îndepărtarea surplusului de fitat de calciu După tratamentul cu fitat, fitatul de calciu şi fitatul de fier sunt prezenţi concomitent în hârtie, care la uscare pot apărea pe suprafaţa hârtiei în forma unor cristale albe. Pentru evitarea eflorescenţei cristalelor, documentul trebuie imersat în apă de robinet. 6. Baia de bicarbonat de calciu De-a lungul tratamentelor apoase, majoritatea substanţelor acide s-a solubilizat şi a fost îndepărtată. în scopul prevenirii unei viitoare hidrolize catalizate de acizi, acizii rămaşi trebuie neutralizaţi şi trebuie să se formeze în hârtie un surplus de substanţe bazice. în acest scop, cea mai adecvată substanţă este bicarbonatul de calciu, deoarece pH-ul soluţiei nu depăşeşte pragul de siguranţă cu valoarea de 8,5. Un pH mai înalt de acesta poate dăuna hârtiei şi cernelii. Pentru neutralizare documentul trebuie imersat în baia de bicarbonat de calciu timp de 20-30 minute. 7. Uscare preliminară O uscare scurtă înainte de reîncleiere. După scoaterea din baie, documentul se ridică de pe suportul de plexiglass împreună cu suportul textil din Hollytex. Peste document aştemem un alt strat de Hollytex şi îl uscăm puţin între straturi de pâslă sub o uşoară presare. La reîncleiere este mai bine ca documentul să fie puţin umed nu uscat. Această operaţiune se poate efectua şi la masa de vidare şi poate fi urmată imediat de încleierea superficială. 8. încleierea superficială cu gelatină Materialul de încleiere formează o peliculă de protecţie între hârtie şi cerneala acidă. Documentele scrise cu cerneală ferogalică pe hârtie manuală adecvat încleiată în general se păstrează şi astăzi în stare bună, excepţie fiind eventual cele cu încleiere cu alaun. De multe ori unul din motivele declanşării coroziunii cernelii este încleierea neadecvată a hârtiei. Cu cât hârtia este mai slab încleiată cu atât este mai expusă efectului dăunător al cernelii ferogalice. în timpul diferitelor tratamente apoase, încleierea originală se poate dizolva/îndepărta parţial, de aceea trebuie completată. Reîncleierea hârtiei cu gelatină este recomandată din mai multe motive: protejează stratul de cerneală, consolidează mecanic hârtia, redându-i elasticitatea, în special în zonele deteriorate. Gelatina ajută efectul benefic pe termen lung al tratamentului cu fitat, încetineşte procesul coroziunii cernelii. Are proprietatea de a forma legături cu anumite metale - printre care fierul şi cuprul — acţionând astfel ca un „buffer”, o soluţie tampon de pH, scăzând efectul negativ al compuşilor acizi asupra hârtiei. Influenţează pozitiv îmbătrânirea hârtiei, prin echilibrarea oscilaţiei umidităţii relative a aerului, stabilizând umiditatea hârtiei. După deciderea feţei hârtiei dinspre care se va realiza completarea, aşezăm hârtia umedă pe o folie Melinex4 sau pe un strat de Hollytex cu faţa respectivă în jos, iar faţa opusă se încleiază prin pulverizare sau cu o pensulă moale. După aceea aştemem un nou strat de Melinex sau Hollytex asupra documentului, îl întoarcem, îndepărtăm straturile auxiliare de manevrare şi încleiem şi această faţă. 9. Completare La hârtiile deteriorate, slăbite, prin completarea lipsurilor şi consolidarea fisurilor se poate preveni crearea unor noi decupări, lipsuri. Metoda propusă are avantajul că se poate efectua rapid şi odată cu reîncleierea. întrucât nu necesită aplicarea unui nou adeziv, tensionarea/suprasolicitarea zonelor slăbite este minimă. Documentul proaspăt reîncleiat, în stare încă umedă se aşează pe negatoscop cu acea faţă în sus pe care dorim să efectuăm completarea. Aşezăm pete, respectiv fâşii de hârtie japoneză uscată, cu marginile rupte (nu tăiate) scămoşat asupra lacunelor. Hârtia japone4 Melinex: folie (peliculă) de poliester 147
