Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
baroc din Voivodina în cadrul proiectului „Drumuri baroce în Ungaria”, pe coridorul exterior al mănăstirii franciscane din Bac autorul s-a întâlnit cu icoana aleasă ca temă a studiului prezent, simţind, că imaginea abia perceptibilă, albită a Maicii Domnului cere ajutor de la ea. Atunci, stând înaintea imaginii spălăcite autorul a promis - poate această abordare pare neserioasă, dar este vorba mai degrabă de o obligaţie personală -, că va salva şi restaura icoana. Dar realizarea n-a fost nicicum simplă. Cel mai uşor a mers obţinerea unei burse care acopera cheltuielile restaurării, însă Institutul Regional al Patrimoniului nu avea de gând să permită restaurarea, cu toate că în ansamblul declarat de ei protejat, nu s-a efectuat nici un fel de activitate de restaurare, dar poate asta a şi fost pricina. Şi proprietarul, adică mănăstirea franciscană a fost nehotărâtă, fiindu-i frică de încălcarea prevederilor legii, dar în principiu nu au înţeles, de ce doreşte restauratorul să restaureze tocmai această pictură. In final, după obiceiurile balcanice, prin influenţa altor sfere am primit autorizaţia de restaurare, cu impunerea efectuării cercetărilor şi analizelor necesare, analize pe care ei nu au efectuat niciodată până- şi nici de atunci. Acesta în cele din urmă nu a dăunat sarcinei, doar a făcut imposibilă respectarea termenelor limită. în sfârşit povestea s-a terminat cu succes, pentru că pictura restaurată a fost reîmbinată în altar, s-a tipărit icoană după ea, iar noi am continuat colaborarea fructuoasă cu franciscanii. în anii din urmă autorul a restaurat încă trei picturi în altar, în cazul cărora proprietarul nu a cerut autorizaţie. Descrierea iconografică a picturii Icoana însângerată a Măicii Domnului a făcut parte probabil dintr-un altar lateral. în História Domus este menţionat, că în anul 1722 s-a ridicat un altar în onoarea Maicii Domnului, care în timp a suportat mai multe transformări, şi eventual a fost scos din biserică, iar pictura aşezată pe coridorul de la etaj. Pictura, în afară de raritatea sa, mai este specială, deoarece aparţine de un tip iconografic al Maicii Domnului însângerate, răspândit pe teritoriul Imperiului Habsburg. Pe pictura în ulei, pictată pe pânză (143x109 cm), putem vedea în postură frontală, înaintea fundalului brun, pe Maica Domnului, îmbrăcată în roşu, cu manta albastră, ornată cu litere (M - Maria, V - Virgo, AVE I - Isus, PA - Pater) şi stele, şi cu coroana împodobită pe cap. în faţa ei stă Pruncul Isus, în haină verde, cu tiv aurit, ridicând mâna dreaptă în semn de binecuvântare, ţinând în mâna stângă un sul de hârtie cu scris, pe care se citeşte următoarea: Ingremio Matris sedet Sapientia Patris, adică în braţele Mamei stă înţelepciunea Tatălui. Pe fruntea Fecioarei vedem o rană, din care sângele curge prin obrajii ei pe Pruncul său. Pe partea de jos a picturii, pictată cu culoare gri, a fost probabil un text care explica originea reprezentării, dar această parte a fost distrusă mai devreme. Atmosfera solemnă a picturii este accentuată de către cadrul decorativ negru, cu formă specială (foto 1). Pictura din Bac este copia făcută în secolul 18 a unei icoane a Maicii Domnului, făcute probabil de un pictor necunoscut din Ungaria, la mijlocul secolului 17, aflată pe teritoriul de azi a Cehiei, în Klatovy (Klattau),(/ö?o 2). Icoana „Panny Marie Klatovske” (adică Maica Domnului Klatovy), a fost comandată de Bartolomeo Ricolt, coşar italian şi soţia sa, după model medieval fiind înfăţişaţi ca donatori în colţul stânga şi dreapta de jos a picturii, rugându-se. De icoană, ca şi de originalul ei, adică pictura în frescă din secolul 13-14. din Re (Beata Vergine del Sangue - Fecioara sfântă însângerată), se leagă un miracol: în 1683, după alte surse în 1685, icoana a sângerat6. Imaginea Maicii Klatovy este împodobită de o coroană poleită cu aur şi argint şi decorată cu pietre preţioase, aşezată ulterior pe pictură. Nimbul Pruncului şi tivul de la gât a hainei este decorat de aplicaţii de pietre preţioase. Conform originalului, Maica era înfăţişată alăptând. Dar din pudoare falsă, au repictat sânul, iar variantele ulterioare copiază această stare a picturii. Klatovy este locul proeminent al cultului Măriei în Cehia. Filialele din Ungaria sunt la: Pécs, Görcsöny (1700), Kunszentmárton, (foto 4-6) Petőfalva (Maria-Steinwurf, Maria aruncată cu piatră), Szeged - biserica pravoslavă Sf. Nicolae. Icoana din Re îmbină două tipuri iconografice: „Fecioara Maria, scaunul înţelepciunii” şi „Maica Domnului care Alăptează”. Miracolul din Re s-a produs în anul 1494 şi este unul dintre cele mai vechi minuni, documentate în scris, al Maicii Domnului: imaginea aruncată cu piatră a început să sângereze.7 8 9 După cum descrie Bonfini, în aceaşi timp când s-a petrecut minunea, şi la Buda au fost martori unor apariţii ale Fecioarei.s Minunile Maicii sunt în general avertizări. Şi Re era bătut cu epidemii succesive de pestă şi războaie în următorii o sută de ani. Cele mai multe copii a Maicii Domnului care Alăptează au fost făcute în secolele 17-18., în timpul marilor epidemii de pestă, pe teritoriul Imperiului Habsburg, în mijlocul celor stabiliţi de curând, care sperau protecţie puternică de la ea. Ei făceau copii mai mult după tipurile iconografice proprii, aduse de acasă. In Imperiul Habsbrug, inclusiv în Ungaria, s-au stabilit mai ales maiştri de construcţie şi coşari veniţi din Italia de Nord sau Elveţia de Sud ’. Aşa s-a întâmplat şi în cazul coşarilor italieni Ricolt, stabilit în Moravia, sau Francin, care s-a mutat la Buda10. Copiile, desi6 Solch, Fridrich: Az 500 éves, Rei Vérehulló Madonna magyarországi tisztelete. Budapest, 1994. 7 Descrierea mai completă a minunii vezi: http://www.mariadinazareth. it/Immagini%201acrimazioni/re.htm (Mulţumiri lui dr. Oszkár Csizmár pentru traducerea din italiană.) Zsuzsanna Korhecz Papp: A bácsi Vérkép, Bácsország. Szabadka, 2006. 8 Elek Jordánszky: Magyar Országban s az ahoz tartozó részekben lévő boldogságos Szűz Mária kegyelem képeinek rövid leírása, Posonban. 1836 (editură facsimil, Budapesta, 1988) 9 János Szulovszky: Füstfaragók. Debrecen, 1992. 10 Prima icoană însângerată din Ungaria a fost comandată de Petru Paul Francin (Francini), coşar stabilit ín Buda, de origine nord-italiană, ca dar de făgăduinţă pentru că el şi familia lui au scăpat cu viaţă în timpul epidemiei de pestă din 1691-92. Azi, în locul Capelei însângerate, 136