Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
Restaurarea icoanei însângerate din Bac Zsuzsanna Korhecz Papp Introducere Acest studiu prezintă restaurarea icoanei însângerate a Măicii Domnului1 din mănăstirea franciscană din Bac (Bács), pictată de autor necunoscut. Restaurarea a avut loc în 2006, cu sprijinul fundaţiei Illyés. Articolul prezintă pe lângă problematica restaurării, cercetării şi procesul muncii, istoria şi originea icoanei, care aparţine tipului iconografic a Maicii Domnului însângerate, care protejează de pestă, răspândit în tot imperiul Habsburg. Cunoştinţa acestora a fost importantă pentru succesul realizării restaurării. Scrierea insistă asupra problemelor ivite în legătură cu restaurarea operei de artă, etica restaurării şi atitudinea Institutului Naţional al Patrimoniului din Serbia. Majoritatea restauratorilor nu-şi desfăşoară activitatea în muzee naţionale sau universităţi, ci lucrează singuratic într-o regiune, şi se gândeşte astfel: „nici legile, nici proprietarul nu pretind cercetările, care au implicaţii financiare, nu pot fi făcute pe loc şi nu documentează decât ceea ce un restaurator cu experienţă poate vedea şi prin observare amănunţită”. Baza etici restaurării este atitudinea faţă de opera de artă, iar azi, pe vremea realităţii legate de internet este greu de imaginat, să nu efectuăm analizele fototehnice (fotografie în lumină normală, razantă, UV, IR şi raze X) cu prilejul unei restaurări, şi să nu facem secţiuni stratigrafice pentru examinare microscopică. Pentru analizele cu aparatură complexă putem găsi parteneri, dar acesta necesită alergătură serioasă. Acest studiu încearcă să dea răspuns, cum putem să restaurăm şi să facem faţă etaloanelor de restaurare stabilite în timpul studiilor la universitate, respectând artefactul, atunci, când nu avem posibilităţi de a face analiză, şi nu ne sunt la îndemână metoadele stabilite. Dacă este voinţă, toate acestea pot fi rezolvate cu o scrisoare, cu împrumutarea unei camere ce funcţionează şi în raza de unde IR, şi cu ajutorul laboratorului de radiografie locală. Desigur, fiecare restaurator trebuie să aibă un aparat de fotografiat propriu şi o lampă UV. Rezultatele primite ne pot ajuta în cazul întrebărilor neprevăzute şi sprijină munca restauratorului, sporind nivelul acestuia. 1722, 143x109 cm, ulei, pânză Mănăstirea franciscană din Bac Orăşelul Bac (Bács) se întinde pe marginea sud-vestică a regiunii numite Bácska a Provinciei Autonome Voivodina din Serbia, aproape de Croaţia şi Dunărea. De la această localitate destul de uitată în ziua de azi, dar cu istorie veche şi bogată, şi-a primit numele comitatul Bács-Bodrog din regatului Ungariei. Ne fascinează dimensiunile ruinelor cetăţii de azi, ce a fost odată reşedinţă episcopală, printre zidurile căruia regele sfânt Ladislau a ţinut adunarea naţională. In comparaţie cu Ardeal sau alte regiuni central-europene, acest ţinut este destul de sărac în monumente istorice. Domnia turcilor iar apoi războaiele de eliberare au distrus aproape totul până-n temelii. Ce a mai rămas, nu este tratat corespunzător de către autorităţile sârbeşti, care favorizează întotdeauna estimarea şi conservarea monumentelor istorice naţionale proprii. Biserica Adormirii Măicii Domnului şi mănăstirea franciscană din Bács, a fost martorul agitaţiei secolelor. Casa Domnului a fost zidită de templieri, în secolul 12, de la ei au preluat franciscanii biserica în 13012 3. Primul document scris referitor la ea provine din anul 1169. Printre ziduri a funcţionat în evul mediu şi un spital. Sanctuarul şi tumul gotic pot fi văzute şi azi, dar frescele din bolta în reţea sunt acoperite cu var de secole. Tumul cu clopote şi mănăstirea a fost renovată de către regina Elisabeta în 1370. în timpul turcilor biserica a fost transformată în geamie. Pe teritoriul depopulat şi pustiit în această perioadă, dar mai ales după deceniile războaielor de eliberare, la sfârşitul secolului 17, cu conducerea călugărilor din Gradovrh, din ordinul bosniac franciscan, s-au stabilit în regiune mai ales sokad. Până în 1923 au aparţinut de ordinul franciscan Sf. loan de Capistrano al Regatului Maghiar, de atunci fac parte din ordinul franciscan croat Chirii şi Metodie, cu sediul la Zagreb. în secolul 18a fost lărgită nava principală, s-a construit clădirea cu un etaj a mănăstirii şi s-a făcut mobilierul în stil baroc’, picturile altarelor laterale erau făcute de maeştri din Ungaria4. în anul 2000, când specialiştii muzeului orăşenesc din Subotica au vizitat şi fotografiat5 monumentele de stil 2 Sekulic, dr. Ante: Franjevci u baékom Podunavlju. (Fanjevacka prisutnost u Subotici). Subotica 2001. pp. 55-56. 3 Cvekan, Paskal: Franjevci u Bacu. Virovitica 1985,. 4 Korhecz Papp Zsuzsanna: Újjászületések 2008. pp. 27-33. 5 Korhecz Papp Zsuzsanna - Kovacsev Ninkov Olga: Barokk a Vajdaságban. Szabadka, 2005. 135
