Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
TITLURILE FOTOGRAFIILOR Foto 1. Foto 2. Foto 3. Foto 4. Foto 5. Foto 6. Foto 7. Foto 8. Foto 9. Foto 10. Vlaha, sanctuarul bisericii. Suprafaţa tencuielii registrului de soclu urmează structura peretelui. Bădeşti, nava bisericii. Urmele lăsate de spahiul folosit la prelucrarea tencuielii. Bădeşti. Se pot vedea urmele lăsate de unealta folosită la aplicarea stratului de suport al picturii. Dârjiu, nava bisericii. Se pot vedea urmele degetului meşterului imprimate în tencuială, urme lăsate în încercarea de a corecta crăpăturile tencuielii, care s-au ivit în timpul lucrului. Sântana de Mureş. Suprapuneri de tencuială prelucrate aspru. Vlaha. Stratul pictat al figurilor pe peretele de nord din sanctuar prezintă urme de deteriorare, fapt ce indică direcţia în care au avansat cu lucrul: din est spre vest, la început lucrând în tehnică al fresco şi terminând pe partea de vest mai mult în tehnică al secco. Sântana de Mureş, reprezentarea Anei întreite în sanctuar. Straturile finale s-au scorojit de pe faţa Măriei, ceea ce indică că au fost făcute mai mult în tehnică al secco. Se poate vedea după urme că maistrul a făcut mai multe încercări pentru a trasa gloria Măriei. Sântana de Mureş, Putem să observăm caracterul deteriorării părţilor pictate al secco pe faţa figurii Măriei Cleophe. Sântana de Mureş, peretele vestic, pe partea de soclu se văd urmele lăsate de frânghia înmuiată în vopsea roşie, folosită pentru desemnarea compoziţiei, cât şi liniile de compunere zgâriate în tencuială. Bădeşti, picturile din nava bisericii. Urmele lăsate de frânghia folosită la compunerea suprafeţei, imprimate în tencuiala proaspătă. Foto 11. Foto 12. Foto 13. Foto 14. Foto 15. Foto 16. Foto 17. Foto 18. Foto 19. Foto 20. Foto 21. Vlaha, peretele estic al sanctuarului. De sub manta pictată cu alb al Măriei se pot vedea liniile de compunere. Vlaha, peretele estic al sanctuarului. Gloria figurii lui Hristos, pe înfăţişarea de Imago Pietatis, a fost trasat după schiţarea figurii. Acest fapt este indicat de liniile gloriei ce respectă conturele personajului. Reprezentarea degetelor lui Hristos este foarte specific, caracteristic. Bădeşti, Maica Domnului cu Pruncul. Conturele figurilor au fost pictate mai întâi cu ocru, apoi reînforţate cu culoare roşie. Vlaha. Urma lăsată de compasul folosit de meşter în tencuiala proaspătă. Se poate distinge şi profilul compasului. Sântana de Mureş, reprezentarea unei fecioare nebune pe arcul de triumf. Gloria fecioarei a fost desenată probabil cu mâna liberă şi nu a fost zgâriată în tencuială. Sântana de Mureş. Imagine microscopică a mostrelor luate din culoarea verdaccio de pe peretele sanctuarului. Sântana de Mureş. Exemplu de ’’pentimento”: desenul conturelor finale ale nasului îngerului diferă de cele cu care pictorul a schiţat figura. Vlaha. Exemplu de "pentimento” în cazul picoarelor lui Sfântu' loan. Sântana de Mureş, peretele vestic. Element caracteristic al feţelor apostolilor este gura colorată cu roşu şi ochii mari, deschişi. Sântana de Mureş. Reprezentarea urechii profetului Elias este un element caracteristic. Sântana de Mureş. Pe fondul pictat cu verdaccio din sanctuar, s-a scurs culoarea albastru închis din partea de sus a fundalului. Din aceasta putem să tragem concluzii în legătură cu ordinea în care s-au pictat suprafeţele. 131
