Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)

M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái

Criterii pentru examinarea prin observare cu ochiul liber a picturilor murale. Cercetarea prin observare a picturilor

murale din Transilvania1

Zsuzsánna Váli

Observarea cu ochiul liber, documentarea, examinarea fotografică şi analitică sunt faze întregitoare ale investigării operelor de artă. Prin aceste studii putem să ne formăm o imagine cuprinzătoare despre materialele şi soluţiile folosite de artist, despre procesul de deteriorare al artefactului, cauzele acestuia, şi posibilităţile de tratare.

Observarea precisă, documentarea scrisă şi fotografică are o mare importanţă, deoarece fiecare intervenţie de restaurare este ireverzibilă. Condiţia cea mai apropiată de starea originală, schimbările survenite în starea şi materialul obiectului pot fi studiate cel mai veridic înainte de restaurare.

Observarea cu ochiul liber este primul pas de cercetare în cursul restaurării (dacă e cazul, îl precedează prelevarea), ce poate fi făcut cu uşurinţă, fără costuri mari, necesitând doar câteva instrumente simple. Deşi este un proces relativ simplu, se recomandă efectuarea temeinică, pentru că are o influenţă hotărâtoare asupra examinării ulterioare şi asupra restaurării. Completat cu documentaţie este un punct de referinţă pentru restaurator pe parcursul lucrului, şi are o importanţă mare privind istoricul obiectului de artă din punctul de vedere a istoriei de arte şi alte studii ştiinţifice.

Este important să cunoaştem suprafaţa din care dorim să prelevăm proba pentru studierea cu microscopul, ori examinarea analitică, în acest fel putem să evităm concluziile eronate cauzate de probele necorespunzătoare. Rezultatele analizelor pot fi interpretate corect doar în cunoştinţa contextului din care a fost extrasă proba. Este important ca restauratorul să poată evalua rezultatele oferite de specialişti ştiinţifici, şi pentru asta trebuie să se priceapă la prepararea analizelor microscopice şi chimice, şi la interpretarea datelor oferite de analize de laborator cu aparatură complexă.

Importanţa picturilor murale medievale din Transilvania constă în faptul că ies la iveală în număr mare, aproape în condiţia lor originală, prezervată de straturile de var şi tencuială aplicate pe timpul reformaţiei sau contrareformaţiei. Aceste murale ne oferă o posibilitate extraordinară

1 Acest studiu se bazează pe lucrarea de licenţa prezentată în 2009. Váli Zsuzsánna: Erdélyi középkori falképek vizsgálata. Marosszentanna, Magyarfenes, Bádok. Szakdolgozat (Examinarea picturilor murale medievale din Transilvania. Sântana de Mureş, Vlaha, Bădeşti. Lucrare de licenţă). Magyar Képzőművészeti Egyetem, Restaurátor Tanszék, 2009. Consultant: Kriston László. Lucrarea cuprinde şi prelucrarea extenuantă a literaturii de istoria artei existente despre aceste trei biserici, cu bibliografie inclusă.

de a afla secretele atelierelor medievale de pictură. O asemenea posibilitate este aproape unică în Europa, fiindcă mai ales în ţările mai dezvoltate, aproape nu există picturi murale care să nu fi fost măcar o dată restaurate sau reparate. Studierea picturilor murale din Transilvania ne oferă o imagine generală a picturii murale medievale din regatul Ungar, dar şi informaţii importante despre practica de atelier european, mai ales, că pe teritoriul Transilvaniei este prezent simultan influenţa artei teritoriilor bizantine, italiene şi germane.

Ar fi important, ca în publicaţiile de istoria artei, să citim şi să vedem prin fotografii de bună calitate nu doar informaţii privind istoria, iconografia, stilistica operei, dar şi despre tehnica de pictură, despre materialele utilizate de vechii meşteri.

In articol încerc să prezint câteva criterii prin exemplul picturilor murale din patru biserici transilvănene, din satele Dârjiu, Sântana de Mureş, Vlaha şi Bădeşti. Cele trei din urmă sunt legate din punct de vedere stilistic şi urmează stilul picturilor murale italiene din trecento. Am încercat să compar cele remarcate de mine în aceste trei biserici, cu cele scrise în tratatul de pictură scrisă de Cennino Cennini, adeptul şcolii de pictură a lui Giotto.

Nu am avut intenţia perzentării complete a picturilor, doar oferirea a câtorva criterii pentru efectuarea observării cu ochiul liber. Sistemul de criterii oferit de mine, poate fi desigur dezvoltat mai departe2.

Din ce puncte de vedere putem cerceta picturile murale?3

Putem observa structura suprafeţei4, urmele lăsate de uneltele folosite la prelucrarea stratului de suport, adică tencuiala.

Calitatea, prelucrarea suprafeţei, condiţia de menţinere a suportului are o influenţă mare asupra calităţii picturii, fie făcută cu tehnică al fresco sau al secco.

2 Trad. Dimitrie Belisare-Muscel: Tratatul de pictură al lui Cennino Cennini. Bucureşti. Tipografia ’’Fântâna Darurilor”. 13 Septembrie, 74.

3 Pentru dezvoltarea sistemului de criterii am folosit articolul lui Regine Denier: Dendler, Regine: Spurensicherung in Kappel. Eine Untersuchung zu Technologie und Werkprozeß mittelalterlicher Wandmalereien. In: Zeitschrift für Kunsttechnologie und Konservierung. 2002. 16/1. Pentru traducerea articolului mulţumiri domnului profesor Kriston László.

4 Aici rolul observării este mai redusă decât cel al analizelor microscopice.

125