Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
Specii de fungi şi efectele negative asupra obiectelor de artă Gyöngyvér Mara 1. Degradarea microbială a obiectelor de artă Speciile de fungi, respectiv mucegaiurile obţin energia necesară vitală din degradarea diferitelor materiale organice. Astfel ele secretă enzime hidrolitice la capătul hifelor fungice, care sunt capabile să degradeze diferite compuşi biopolimeri complecşi ca amidonul, celuloza, lignina şi diverse proteine. Aşadar speciile de fungi poate să dăuneze degradări semnificative obiectelor de artă din materiale organice. Aceste obiecte afectate de mucegaiuri conţin fie celuloză (cărţi, textile, picturi, mobilă, sculpturi din lemn) fie proteine (pergamen, piele, mumii)1. în lucrarea de faţă prezentăm degradările obiectelor de artă cauzate de mucegaiuri, respectiv posbilităţile studierii şi determinării acestora. 2. Condiţii minime necesare pentru devoltarea microorganismelor Sporile fungilor respectiv unor specii de bacterii poate să se ascundă în stare latentă chiar şi mai mulţi ani în orice material, până când umiditatea ambientală atinge valorile optime pentru dezvoltarea vegetativă a microorganismelor. De exemplu în cazul hârtiei chiar pc lângă o umiditate realativă de 8-10% se poate observa germinarea unor spori, însă majoritatea speciilor de mucegai necesită o umiditate relativă de 70%, iar bacteriile o umiditate relativă şi mai ridicată pentru realizarea proceselor vitale (vezi Tabelul 1). Valorile optime de temperatură în cazul microorganismelor variază între 20-30°C, însă se cunosc tulpini care poate să se dezvolte şi la temperaturi mai scăzute. Tabelul 1. Condiţiile necesare pentru dezvoltarea fungilor (după Valentin 2003) Factori Valori Cantitatea de apă activitatea de apă: 0,6-0,98 Temperatura +5—120°C pH 0-13 Presiunea 1000 bar Concentraţia de săruri de la apă ultrapură până la soluţie saturată de săruri Cantitatea de nutrienţi de la 10 pg/1 1 Valentin, N.: Microbial contamination in museum collections: Organic materials. In. Molecular Biology and Cultural Heritage. C. Saiz Jimenez eds., 2003. pp. 85-93. Zsuzsanna Mara Praful, întunericul, căldura şi umiditatea, lipsa aerisirii, existenţa biopolimerilor organice în obiectele de artă (amidonul şi alte polisacharide, colagenul şi alte materiale proteice) facilitează proliferarea fungică2. 3. Fungi care degradează obiectele de artă şi daunele cauzate de acestea Regnul fungilor taxnomic este foarte diversificat, tulpinile de fungi sunt determinate şi descrise pe baza conidiilor şi sporilor. Dintre speciile de fungi care degradează obiectele de lemn (vezi Tabelul 2.) se cunoaşte specia Şerpuia lacrymans care aparţine taxonomic Basidiomicetelor. Speciile de mucegai care au rol în degradarea obiectelor de artă aparţin mai multori genusuri, se cunosc specii de Altemaria sp., Aspergillu sp., Cladosporium sp., Myrothecium sp., Paecylomices sp. şi Penicillium sp., care aparţin categoriei taxonomice artificiale denumite Fungi Imperfecţi. Daunele cauzate de către speciile de mucegai sunt foarte diverse. Creşterea şi pătrunderea hifelor în material poate avea un efect fizico-mecanic prin presiunea cauzată, având ca urmare deteriorarea materialului. Deteriorarea poate să fie şi de natură chimică, în urma căruia exoenzimele sau acizii organici şi anorganici produşi de către speciile de mucegai degradează compuşii obiectelor de artă (celuloza, proteinele etc.). Frecvent întâlnim specii de mucegai ale căror hife penetrează materialul obiectelor de artă fără să degradeze acestea, însă cauzează colorarea materialului datortă hifelor pătrunse. De exemplu pe hârtia cărţilor mai vechi se poate observa pete colorate, fenomenul cunoscut sub numele de foxing. Din datele de literatură reiese că acest fenomen poate fi datorat a mai multor factori precum acizilor humici, melaninei şi pigmenţilor pe bază de tirozină produşi de către speciile de mucegai. Date mai noi arată că fenomenul de foxing poate să apară datorită autooxidaţiei lipidelor din sporii fungilor3. 2 Tímámé Balázsy Ágnes: Műtárgyak szerves anyagainak felépítése és lebomlása, Magyar Nemzeti Múzeum, 1993. pp. 58-59. 3 Florian, M.-L.E: The role of the conidia of fungi in fox spots. In. Studies in Conservation, Vol. 41(2). 1996. pp. 65-75. 116
