Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
Specii de fungi Prezent Produşi metabolici Altemaria tennuis Celuloză, proteine Proteaze, amilază, celulază, acid gluconic Altemaria solanis Celuloză Proteaze, amilază, celulază Aspergillus glaucus Celuloză, proteine Proteaze A. nidulans Celuloză, proteine Proteaze, amilază A. flavus Celuloză, proteine Proteaze, amilază, celulază A. niger Celuloză, proteine Glucozidază, amilază, celulază, acid citric, acid oxalic A. tamarii Celuloză Proteaze, acid citric, acid oxalic şi acid gluconic Myrotecium verrucaria Celuloză, proteine Celulază Paecylomices varioti Celuloză Proteaze, acid acetic, acid oxalic Penicillium frequentas Celuloză, proteine Proteaze, amilază, celulază, lipază, acid oxalic P. commune Celuloză, proteine Proteaze, acid acetic P. notatum Celuloză, proteine Proteaze P. brevicompactum Celuloză, proteine Proteaze, acid acetic Tabelul 2. Specii de mucegai cu rol în degradarea obiectelor de artă şi exoenzimele, acizii produşi de către acestea (după Valentin 2003) Pe lângă degradarea obiectelor de artă aceste specii de mucegai cauzează şi diverse îmbolnăviri. în aceste efecte negative asupra organismului uman au rol sporii, micotoxinele şi compuşii organici volatili (COV)4. Sporii speciilor de mucegai pot cauza alergii, astm şi alte boli ale aparatului respirator. Micotoxinele sunt molecule mici însă persistente, având caracter lipofil, fiind capabile să penetreze membrana celulelară. Cele mai cunoscute micotoxine sunt aflatoxinele, trichotecenele, fumonizinele, zearalenonii, ochratoxinele şi ergot-alcaloizii5 6. Speciile de mucegai care degradează obiectele de artă poate să cauzeze şi diverse simptome şi îmbolnăviri (vezi fig. 3), începând cu iritaţii cutanare până la îmbolnăvirile aparatului respirator’. 4. Studierea speciilor de fungi Pentru studierea şi determinarea speciilor de mucegai de cele mai multe ori se folosesc metode clasice microbiologice. Probele se prelevează de pe suprafaţa obiectelor de artă în condiţii aseptice şi se însămânţează mediile de cultură Czapek-Dox, după care cutiile petri se incubează la 30°C pentru o perioadă de 5 zile. Coloniile fungice astfel 4 Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi care sunt foare volatili, de exemplu la temperatura camerei există în fază gazoasă http://www. kefa-intemational.com/hu/lexikon/voc.html 5 http://www.soltub.hu/down/mt/mikotoxinok.pdf 6 Salkinoja-Salonen, M.S. - Peltola, J. - Andersson, A.A. - Saiz-Jimenez, C.: Microbial toxin in moisture damaged indoor environments and cultural assets. In. Molecular Biology and Cultural Heritag. C. Saiz Jimenez eds., 2003. pp. 93-99. formate se examinează morfologic şi microscopic. De la apariţia microscopiei electronice se foloseşte şi electromicroscopia scanning în vederea determinării colonizării ci specii de fungi şi degradării mecanice ale obiectelor de artă7. Datorită dezvoltării biologiei moleculare putem folosi metode pe bază de ADN pentru determinarea speciilor de fungi greu culturabile. ADN-ul microbial poate fi izolat în cantitate mică, însă cu ajutorul reacţiei în lanţ al polimerazei (PCR) poate fi multiplicată secvenţa care urmează a fi studiată. în cazul fungilor regiunea de ADN studiat este cel ribosomal, iar secvenţa se numeşte ITS (internal transcribed spacer). Această secvenţă oferă informaţii despre taxonomia tulpinilor studiate. Secvenţa de ADN multiplicată prin PCR este studiată prin analiza polimorfismului fragmentelor de restricţie (RFLP), prin metoda electroforezei în gel denaturant (DGGE) sau prin secvenţierea directă a acestora*. Până când metoda RFLP şi analiza secvenţelor de ADN ne dau informaţii despre taxonomia tulpinilor de fungi, metoda DGGE este capabil să diferenţieze mai multe tulpini, fără determinarea acestora. 5. Prevenire şi combatere Primul şi cel mai important pas în protecţia obiectelor de artă este realizarea protecţiei preventive, în cursul căruia în timpul depozitării obiectelor de artă parametrii optimi sunt luaţi în considerare. Aşadar pentru a preveni degrada-Blanchette, R.A: A review of microbial deterioration found in archaeological wood from different environments. In. International Biodeterioration & Biodegradation. Vol. 46. 2000. pp. 189-204. Michaelsen, A. - Pinzari, F. - Ripka, K. - Lubitz, W. - Pinar, G.:. Application for molecular techniques for identification of fungal communities colonising paper material. In. International Biodeterioration & Biodegradation. Vol 58. 2006. pp. 133-141. 117
