Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 11. (Székelyudvarhely, 2011)
M-Kiss András: Egy elázott madágyűjtemény konzerválási problémái
In Memóriám Judit Perjés-Bakay 1941-2011 Necrologul cu o deosebită modestie ne comunică faptul că personalitatea marcantă a vieţii ştiinţifice, decorată cu Crucea de Merit a Republicii Ungare, consilier ştiinţific de muzeologie, restaurator principal a Muzeului de Textile, Muzeului Naţional al Ungariei şi a Muzeului de Istorie din Budapesta, s-a stins din viaţă, în condiţii tragice. Era plină cu credinţă în viaţă, plănuia încă activităţi, hotărâtă să înfrunte provocările vieţii, deducându-se vocaţiei sale. Trecerea în nefiinţă a fiecăruia dintre noi, lasă un gol imens în suflet, a familiei, a comunităţii, a colectivului de muncă. Nouă deja, nu ne-a rămas altul, decăt să reamintim clipele, zilele petrecute împreună, de prietenia ce ne a legat de ea, pe care le-a aurit personalitatea sa deosebită. Prietenă, colegă de muncă, dascăl, cercetător ştiinţific, riguroasă şi perseverentă prin munca sa, redând adevărata valoare a obiectelor, colecţiilor muzeistice, valorificând-o. Paleta vocaţiei vieţii sale este deosebită de largă şi colorată. Era prietena şi susţinătoarea străduinţelor nobile, o luptătoare devotată a păstrării valorilor tradiţionale. Dotată cu o vastă experienţă profesională, personalitatea sa caldă, spiritualitatea ei, a ajutat şi a întrunit oameni cu aceiaşi scopuri şi convingeri. Om de cultură şi devotat profund vocaţiei şi profesiei sale, a ajutat colegii în munca lor, mai ales a colectivităţiilor muzeelor de peste hotare. Se cuvine să evocăm prezenţa, şi în mod deosebit a rolului de consiliere profesională în domeniul protejării şi conservării a obiectelor etnografice a Muzeului Secuiesc din. Miercurea Ciuc, şi a fondului de carte veche a Bibliotecii Franciscane din Şumuleu-Ciuc. Cu o putere deosebită a participat la pregătirea şi finalizarea expoziţiei de arheologie şi de istorie a Muzeului Molnár István din Cristuru-Secuiesc. A fost prezenţă nelipsită şi activă la Cursul de perfecţionare a restauratorilor maghiari din Odorheiu-Secuiesc, la care a adus o contribuţie importantă prin lucrări prezentate şi publicate. Am admirat-o şi respectam adânca sa credinţă în Sfânta Maria Ocrotitoare din Şumuleu la care venea în pelerinaj anual, să ceară mântuire şi binecuvântare asupra familiei şi întreaga naţiune. Ne-a părăsit, şi noi colegii vom simţi lipsa unei personalitate de mare suflet şi drag. Am rămas mai săraci cu o prietenă, un dascăl, a cărei moştenire ştiinţifică şi umană, sântem obligaţi s-o păstrăm şi să valorificăm. Éva Benedek, restaurator Muzeul Secuiesc al Ciucului 112
