Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)

B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán

dintre perete şi stucatura aplicată pe perete este redus, locul acestuia fiind ocupat de straturile de rumeguş. Astfel, în interior nu se poate forma un spaţiu cu umiditate ridicată. în acelaşi timp, cantul subţire păstrat de jur împrejur pe marginea motivului îndepărtează elementul de planul peretelui şi reduce la minim suprafaţa de contact cu acesta7.

Stucaturi papier maciié construite pe schelet de şipci

încăperile unei locuinţe burgheze din „cartierul palatelor” în Budapesta, pe strada Horánszky, au fost decorate în anii 1890 cu papier maché aplicat la intersectarea planului pereţilor laterali cu planul tavanului; stucatura este construită pe un schelet de şipci şi decorează încăperile sub forma unei frize arcuite, fiind însoţită de şipci ornamentale profilate.

Stucaturile au fost executate într-un atelier mare şi sunt de o calitate deosebită. Negativele folosite la producerea lor sunt forme tridimensionale, potrivite în mod cert producţiei în serii mai mari, care — în ciuda bogăţiei motivelor - pot fi uşor umplute. Hârtia folosită la prepararea pastei este neîncleiată, formată din amestec de fibre textile (incânepă, bumbac) şi celuloză de răşinoase. Friza decorată cu capete de îngeri înaripaţi este formată din unităţi de 50x28 de cm. Stucaturile de papier maché au fost preparate în modul obişnuit, cu straturi de hârtie albă şi (în acest caz) roşu cărămiziu, stratificate cu ajutorul unui pap de faină.

Unităţile cu capete de îngeri sunt prevăzute pe latura stângă cu o ureche, având menirea de a susţine unitatea alăturată; latura dreaptă se termină într-o coloană, care se sprijină pe latura următoarei unităţi (foto 18-19).

Din câte patru unităţi cu capete de îngeri s-au format porţiuni de 2 metri lungime în felul următor: s-au lipit urechile a 4 unităţi de coloanele alăturate, după care golurile mai mari au fost umplute din spate cu o pastă obţinută din făină de lemn şi amidon. După uscare, piesele de 2 m au fost consolidate prin lipirea pe dos a unei fâşii de pânză rară de sac. Aceasta a fost urmată de noi straturi de hârtie roşu-cărămizie, dintre care ultimul strat a fost înfăşurat şi în jurul celor două şipci fixate pe laturile longitudinale ale ornamentului. Introducerea şipcilor a fost necesară pentru siguranţă în timpul transportului, şi au uşurat într-o oarecare măsură fixarea stucaturii de papier maché pe perete. Au asigurat în acelaşi timp şi distanţarea cojii groase din papier maché de pereţi.

în vederea mascării inexactităţilor apărute la tăierea unităţilor în unghi de 45° în colţurile încăperilor, s-au montat motive de colţ, care se încadrau în unghiul drept la 45°.

Locuinţa de odinioară cu mai multe camere a fost compartimentată la mijlocul secolului 20. în mai mul7 în această încăpere, cu prilejul reconstrucţiei, au fost decapate şi restaurate picturi murale mai timpurii, de secol 18. S-a luat decizia desprinderii stucaturilor papier maché, realizate la sfârşitul secolului al 19-lea, care din punct de vedere tehnic se păstrau în stare bună, dar - datând dintr-o perioadă mai recentă - nu se încadrau în ansamblu şi nu aveau un caracter dominant.

te apartamente, prin despărţirea unor încăperi. Scopul restaurării a fost crearea unui interior unitar prin descoperirea stucaturilor de papier maché din încăperile despărţite.

Prin desfacerea minim necesară a frizei, a devenit vizibil un gol închis cu un spaţiu interior amplu, situat între peretele lateral al încăperii, tavan şi stucatură, care împrejmuieşte încăperea de-a lungul pereţilor (fig. 3 şi foto 20).

Această structură este - din punctul de vedere al sensibilităţii la condens - un al treilea tip, predispus într-0 măsură mai mică umezirii: în spaţiul comun al porţiunilor de pereţi mai reci (deasupra ferestrelor) şi mai calde (deasupra şemineurilor), se formează curent, ceea ce ajută la egalizarea valorilor de umiditate. Acest efect însă nu a compensat îndeajuns o infiltraţie repetată de lungă durată. Astfel, în colţul nord-vestic al încăperii s-a declanşat un atac fungic pe o suprafaţă de aproximativ

1 m2. în afară de acesta, pe suprafaţa interioară a stucaturilor am observat impurităţi negre, aparent funingine, care însă - la analiza microscopică — s-au dovedit a fi depuneri groase de excremente de insecte. Pe baza analizelor mai aprofundate am descoperit şi câteva mumii de larve. în urma consultărilor cu specialişti presupunem că amidonul din pastă a fost consumat de insectele vieţuind în acest spaţiu interior gol, însă identificarea exactă a acestora nu a fost posibilă prin simpla analiză a excrementelor. Mumiile de larve sunt resturile unor insecte de dimensiuni mai mari, care vânau probabil insectele ce se hrăneau cu amidon.

Numeroasele straturi de zugrăveală de pe suprafaţa pereţilor şi a stucaturilor au fost îndepărtate în mare parte prin curăţire mecanică in situ de către meşterii care au executat renovarea locuinţei. Decoraţiunile de papier maché demontate au fost transportate în atelier pentru curăţire-conservare, completarea deteriorărilor provocate de demontarea lor, respectiv în scopul prelevării negativelor. Conform calculelor noastre, cu ocazia restaurării s-ar fi acumulat o lacună de aproximativ 40 de cm, ce necesita completare. în urma curăţirii mecanice obişnuite suprafeţele au fost curăţate-izolate cu soluţie concentrată de Glutofix. Corecturile mai mici au fost efectuate prin aplicarea pe suprafaţă a unor fâşii rezistente de hârtie-brună cu ajutorul unei dispersii de polivinil-acetat (introducerea unui cep neconstitutiv din carton neacid, utilizat în mod curent în alte cazuri, nu a fost posibilă datorită friabilităţii straturilor).

Porţiunea de pe stucatura de doi metri - curăţată şi restaurată — care s-a desemnat pentru luare de mulaj a fost izolată cu mai multe straturi de soluţie Regnal (polivinil-butiro-acetal), într-o concentraţie de 5% în alcool, respectând intervalele de uscare. Apoi laturile suprafeţei delimitate au fost înconjurate cu un cadru de plastilină, după care - ţinând cont de concavitatea suprafeţei - s-a turnat ipsos în trei etape. După solidificarea ipsosului, maché-ul a fost extras cu grijă din mulaj. După această operaţie suprafaţa stucaturii a fost supusă unei aburiri cu alcool sub folie nailon, apoi s-a spălat din abunden162