Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)
B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán
în vederea obţinerii mai multor informaţii documentare, dar şi pentru o curăţire mai adecvată, a fost desfăcută hârtia învelitoare. După această procedură, filigranul şi liniile de apă au devenit mai vizibile (foto 6), şi a fost descoperit încă un fragment cu textul Udvarhely városában magának házas társ[...] Bálint Mihálynak [...jkalárát...” Cercetarea şi interpretarea informaţiilor şi inscripţiilor dovedeşte că, la un moment dat, în secolul al 18- lea, obiectul a aparţinut Ordinului Franciscan, respectiv Mănăstirii Franciscane din Odorheiu-Secuiesc (foto 7). Descrierea procedeelor tehnologice şi a stării de conservare Suportul piesei este hârtia manuală7, o multiplicare a gravurii, cu cerneală de tipar de culori diferite. Este cunoscut faptul că, hârtia manuală are o rezistenţă mai bună la condiţiile necorespunzătoare de microclimat (UR, T, lumină), totuşi, mai ales în zonele marginale s-au observat deteriorări fizice, chimice şi biologice. Pe marginile hârtiei au fost observate pete de mucegai şi halouri, datorate condiţiilor nefavorabile de păstrare şi infiltrării apei. Sub influenţa umidităţii ridicate, microorganismele (mucegaiuri, bacterii) încep să se dezvolte, şi, încet- încet, distrug structura fibrelor de celuloză, materie care, altfel, din punct de vedere chimic este stabilă, având moleculă lungă. în urma acţiunii UR crescute, lanţurile moleculelor de celuloză se pot rupe, cauzând scăderea gradului de polimerizare, ceea ce determină şi scăderea stabilităţii. Petele mai închise, din partea inferioară a piesei, provocate, probabil, de sporii de mucegai produc din păcate, degradări ireversibile, care, de multe ori, nu pot fi eliminate nici cu ajutorul tratamentului umed (foto 8). Materialul textil (mătasea naturală), foarte sensibil la factorii de mediu necorespunzători, s-a decolorat uşor, probabil din cauza luminii excesive. Totuşi, putem spune că piesa se găsea într-o stare de conservare acceptabilă. Investigaţiile şi analize biologice şi chimice înainte de tratamentele de conservare şi restaurare, pentru diagnosticare, este necesară efectuarea investigaţiilor specifice. Laboratomi nostru nu este suficient de bine dotat, de aceea, analizele biologice şi chimice au fost realizate de specialişti în domeniu din alte instituţii. Analize biologice Determinarea fungilor s-a efectuat prin metode clasice microbiologice. Probele au fost însămânţate pe mediu nutritiv Czapek-Dox, şi incubate la 30 °C, timp de o săp-7 Până la sfârşitul secolului al 18-lea au existat numai hârtii în coli, produse manual. Este cunoscut că, hârtia reprezintă o îmbinare de fibre vegetale subţiri, mai întîi măcinate, apoi împletite într-o masă compactă, primind forma unor foi mai groase sau mai subţiri, de forme şi culoare diferite. O premisă pentru calitatea hârtiei este felul şi cantitatea fibrelor obţinute din materiile prime prelucrate. tămână. Pe suprafaţa mediului nutritiv, s-a constatat lipsa formării coloniilor de fungi, ceea ce poate însemna lipsa fungilor activi în probă, însă nu înseamnă cu necesitate inexistenţa acestora. Analiza compoziţiei hârtiei Analiza s-a efectuat cu metoda colorării cu Graff C, iar fibrele au fost examinate cu microscop optic Novex, la măriri de lOOx şi 40x.s în urma consultării buletinelor de analiză, s-a stabilit că la fabricarea hârtiei s-au folosit fibre de plante (foto 9-10). Măsurarea acidităţii hârtiei Aciditatea duce la îmbrunirea hârtiei, la pierderea flexibilităţii acesteia, etc. Acizii exercită o acţiune hidrolitică asupra celulozei, şi, în consecinţă, scurtează lanţul ei molecular. Măsurarea pH-ului s-a efectuat cu pFI-metru digital portabil, de tip „ Hanna.”8 9 Prima etapă a constituito calibrarea aparatului cu trei etaloane: 7,01:,4,04:,10,01 (foto 11). Hârtia preluată pentru examinare a fost măsurată cu balanţa digitală numită „Mettler Toledo,” care a indicat 0,004 gr (foto 12). Totodată, hârtia a fost udată cu apă distilată (6,5-7), iar valorile de pH au fost citite după aplicarea unui electrod de suprafaţa acesteia. Din fericire, mediul ambiant nu a atacat în mod negativ pH-ul hârtiei. Restaurarea propriu-zisă După documentarea amănunţită, descrierea, fotografierea şi realizarea investigaţiilor ştiinţifice, au urmat tratamente de dezinfectare, etapele procedeelor de curăţire (uscate şi umede), completarea lipsurilor, întărirea marginilor, etc. Din punct de vedere al conservării preventive, s-a constatat necesitatea dezinfectării, care a fost realizată cu ajutorul unui tampon îmbibat în soluţia fungicidă Preventol CMK (paraclor-metacrezol),10 11 0,5-1% în alcool etilic. Curăţirea prin metode uscate este necesară pentru a înlătura impurităţile, care s-ar putea fixa pe hârtie. Tratamentul mecanic s-a efectuat prin tehnica desprăfuirii, cu ajutorul unei pensule moi şi a unei radiere speciale (fotol3). în urma acestei operaţii, de pe suprafaţa hârtiei au fost îndepărtate multe depozite de murdărie şi pete. O curăţire specială s-a realizat prin tamponare cu vată îmbibată în apă distilată. Acest tratament a fost repetat până când tamponul de vată a rămas alb, curat (foto 14). Manuscrisul, desfăcut în prealabil de pe versoul piesei, a fost curăţat în apă călduţă cu un detergent neionic. " 8 Mulţumesc lectorului universitar al Universităţii „Sapientia” din Transilvania, dr. Mara Gyöngyvér, pentru efectuarea analizelor de laborator. 9 Mulţumesc chimistului Nagy Erzsébet pentru realizarea măsurării şi determinării pH-ul hârtiei. 10 Paraclor-metacrezolul este un fungicid şi insecticid, se dizolvă bine în solvenţi organici, se foloseşte la concentraţii de 0,03-0,05%. 11 Detergent neionic, se dizolvă în apă, are proprietăţi de umezire şi efect de spălare foarte bune. 158
