Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)
B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán
prafeţelor pictate în forma unor pete maronii şi pe alocuri apariţia unor fisuri şi lipsuri mai mici. în unele locuri filele sunt învelite de un strat albicios şi de pe acoperişurile roşii culoarea s-a mânjit pe filele învecinate (foto 5. a-b.). Modificările/alterările apărute în zonele pictate au făcut indicată acordarea atenţiei sporite pentreu studierea tehnicii de pictare şi a eventualei schimbări a acesteia, în volumul de faţă predomină culorile verde, ocru, maro şi roşu, dar sunt frecvente şi straturile de culoare albă, neagră, gri şi albastră. Stratul de culoare este în general subţire cu efect mai mult sau mai puţin asemănător glasiurilor, iar de sub straturile de culoare în multe locuri transpar liniile tipărite. Doar culorile verde, roşu, negru şi maro au fost aplicate pe alocuri în strat mai gros, păstos, acoperind liniile tipărite. Mai ales în straturile de verde şi roşu, şi în cazul reprezentărilor de fum putem observa diferenţe accentuate între prima şi a doua parte a cărţii în ceea ce priveşte culoarea, tonul şi starea acestora. De aceea, deşi am efectuat analize în cazul tuturor straturilor, acum vom prezenta detaliat doar acelea aplicate straturilor de verde, roşu, gri şi maro. Mai întâi am studiat proprietăţile optice ale straturilor de culoare, în lumină vizibilă, UV şi infra şi am înregistrat aceste imagini. Cele mai multe informaţii le-am obţinut prin compararea imaginilor luate în lumină normală şi aşa numitele imagini luminescente. în cazul imaginilor luminescente atomii straturilor de culoare sunt excitaţi cu raze din spectrul UV (cu lungime de undă de 300-400 nm), iar dintre radiaţiile provenite de pe suprafaţa obiectului se înregistrează cele din spectrul vizibil. Această iradiere provenită din obiect, a cărei culoare şi putere sunt caracteristice unui anumit material o numim luminescenţă. în imagini luminescenţă se prezintă sub forma unor pete luminoase de culoare diferită. De obicei hârtia are o luminescenţă puternică, de aceea transpare puternic de sub straturile de culoare subţiri. Straturile de culoare groase pot acoperi luminescenţă hârtiei, dacă au în compoziţia lor pigmenţi care nu sunt luminescente. Lianţii organici, lacurile, adezivii, coloranţii organici şi anumite minerale (ex. alaunul) sunt în general substanţe luminescente.7 La interpretarea imaginilor luminescente trebuie ţinut cont de faptul că suportul şi liantul pot influenţa luminescenţa pigmentului sau al colorantului, astfel un pigment poate să fie luminescent în combinaţie cu un anumit liant dar să nu fie deloc sau doar puţin luminescent cu un altul. în cazul suporturilor de hârtie astfel de efect poate exercita şi o culoare sau un lac aplicat pe versoul hârtiei. Se poate observa uşor în imagina 6. că stratul de roşu se prezintă într-o culoare relativ închisă, maronie acolo unde a fost aplicat gros (la piciorul stâng al figurii din prim plan şi pe acoperişul clădirii din fundal).8 Pe cărămizile 7 Această metodă este folosită frecvent la analiza picturilor de şevalet şi de ulei, însă literatura de specialitate nu prea ne oferă date privitor la obiectele de hârtie. 8 La realizarea fotografiilor luminescente, iluminatul a fost asigurat cu o lampă de vapori de mercur cu presiune emanând radiaţii de 366 nm, iar fotografia a fost luată cu un aparat de fotografiat digital Canon 928 cuptorului de pe marginea dreaptă a imaginii, stratul roşu a fost aplicat subţire, de aceea luminescenţă hârtiei este mai puternică şi cărămizile apar mai deschise la culoare. La şepcile şi cămăşile muncitorilor deasemenea transpare luminescenţă hârtiei, de aceea acestea apar ca pete albe radiante. Faţă de acestea, suprafeţele pictate cu verde apar întunecate chiar şi în zonele unde culoarea a fost aplicată subţire ca un glasiu. Straturile verzi din afara gravurilor, sunt de fapt suprafeţele verzi din imaginea de pe versoul filei. Aşadar stratul verde împiedică chiar şi luminescenţă straturilor opuse, ceea ce ne lasă să deducem că această culoare conţine cupru, deoarece din literatura de specialitate putem afla că pigmenţii pe bază de fier şi cupru inhibă puternic luminescenţă, iar culoarea tipică de verde indică prezenţa cuprului. Fumul gri pictat în strat subţire are o luminescenţă de culoare relativ deschisă, probabil şi în acest caz fiind vorba de luminescenţă hârtiei. Ocrul aplicat în glasiu are o luminescenţă galbenă, ceea ce sugerează prezenţa unui colorant organic (foto 6. a-b). Analiza stratului de culoare roşie La planificarea analizelor, pe baza informaţiilor deja dobândite am căutat răspunsul la următoarele întrebări:- Ce pigment şi ce liant s-a folosit la stratul roşu?- S-a schimbat oare compoziţia acestui strat în cadrul volumului?- Ce cauzează desprinderea stratului de roşu în a doua parte a cărţii? Mai întâi particule de pigment prelevate din diferite zone ale volumului si înglobate în balsam de canada au fost analizate la microscop cu polarizare.9 10 11 în lumină transmisă particulele din preparatul microscopic apar de culoare roşu portocaliu, iar cu polarizorii intersectaţi au culori de interferenţă verzi-albăstrui. Particulele neregulate, cu dimensiuni cuprinse între 5-10pm au format agregate cu suprafaţa dură, neunifuromă. Erau puternic birefrigente, prezentând pleocroism (schimbând culoarea între alb şi portocaliu). Indicele lor de refractare era mult mai înalt decât cel al materialului de înglobare.1“ în preparatul microscopic, pe lângă particulele roşii, pe alocuri am putut observa şi alte particule mici, care însă cu această metodă nu au putut fi identificate (foto 7). Analizând stratul de roşu sub microscop în lumină incidenţă , se poate vedea clar că în multe locuri pigmentul roşu a fost aplicat în amestec cu alb (ex. pe piciorul drept al figurii din prim plan). Pe baza proprietăţilor optice am suspectat prezenţa mimului (Pb304). Pentru confirmarea ipotezei, fizicianul dr. Tóth Attila a efectuat microanaliza în raze de electroni." în cursul acestei analize elementele excitate de fascicolul de electroni al aparatului emit raze Roentgen cu energie caracteristică. Detectorul separă razele Roentgen ori pe dotat cu filtru UV. 9 în analiza pigmentului ne-a ajutat Dr. Galambos Eva, asistent (Universitatea de Arte Plastice din Ungaria, Budapesta) 10 Indicele de refractare al balsamului de Canada este n=l,53 11 Academia Maghiară - Institutul Ştiinţelor Tehnice şi a Materialelor. 151
