Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 10. (Székelyudvarhely, 2010)

B. Perjés Judit - Domokos Levente - Puskás Katalin: Tíz nap a "Nagy-Küküllő felső folyása mentén" avagy hazi és vendég restaurátorok a székelykeresztúri Molnár István Múzeum születő állandó kiállításán

Tipul de scufie, numit „calott”, croşetată din fir, are ca origine fiiéul, apărut în secolul 12 în Franţa. Având în vedere forma lui, fiiéul putea fi prins în două feluri: ori pe o gaică decorată ori era legat cu o rozetă (ac de voal) de mărimea unei palme, care era fixată pe cap.

O scufie croşetată cu fir aurit a fost găsită în Szombathely, în cripta bisericii Sf. Martin în 1992 (foto 7). Materialul folosit la realizarea acesteia este firul metalic confecţionat din bandă de argint aurită, cu fir intem de mătase.

Decoraţia consta în flori realizate din argint aurit, cupru argintat, sârmă de fier, piele şi din bănuţi auriţi sau argintaţi având forma unei picături. Ca accesoriu al scufiei a existat şi o perucă din mătase împletită cu fire deschise cu trei toroane.

Obiectul a ajuns în atelierul de restaurare într-o stare foarte deshidratată şi prezenta lipsuri semnificative.

Firele metalice s-au corodat parţial sau total, acoperind masiv toată suprafaţa obiectului cu produşi de coroziune, policromi, ai fierului, cuprului şi argintului. Intre aceste depuneri au mai fost identificate şi pământ, păr, plante şi săruri de calciu (foto 8)

înainte de conservare s-a efectuat analiza morfologică a firelor metalice şi s-a definit caracterul şi nivelul coroziunii, la fel s-a procedat şi pentru materialul şi tipul firelor metalice, cu scopul de a alege cel mai potrivit tratament.10 11

S-au efectuat analize privind efectul substanţelor de tratament şi s-a reconstituit tehnica de lucra. Curăţarea s-a realizat cu apă distilată şi emulsie pe o formă de plastic identică formei obiectului." După clătirea emulsiei şi restabilirea formei originale a obiectului am aşezat scufia pe o formă de plastic cu partea stângă spre exterior. în partea interioară a obiectului am făcut un fileu înnodat din bumbac, care a constituit baza completării şi a avut scopul de a sprijini şi de a consolida obiectul. Completarea s-a realizat cu un fir de bumbac, care se armonizează cu culoarea firului intem de suport al firului metalic şi cu modul de confecţionare a scufiei, respectiv tehnica macrame (foto 9).

în final am aşezat obiectul, potrivit modului de purtare, pe o formă de cap acoperită cu bumbac în aşa fel, încât să poată fi, mai târziu, depozitată şi expusă12 (foto 10).

Analiza tehnicii de confecţionare a mantiei de încoronare

Mantia de încoronare a regilor maghiari este o pluvială în formă de clopot acoperită cu broderie aurită, pe care

10 Járó M. - Tóth A. - Kiss-Bendefy M.: Investigation of metal threads and metallic decorations of a 16th century bonnet. In. International Perspectives of Textile Conservation, eds.: A. Tímár-Balázsy, D. Eastop, Papers from the ICOM CC Textiles Working Group Meetings, Amsterdam 13-14 October 1994 and Budapest 11-15 September 1995, Archetype Publications, London, 1998, 127-132.

11 Componenţa emulsiei: apă distilată 90%, detergent anionic 3% şi etanol 10% într-un litru

12 Sipos, E.: Restoration of a sixteenth-century bonnet from St Martin’s

church in Szombathely. In International Perspectives on Textile Conservation, Papers from the ICOM-CC textiles Working Group Meetings, Amsterdam 13-14 October 1994 and 11-15 September 1995. 121-127.

regele Ştefan cel Sfânt împreună cu regina Gizela au donat-o bisericii din Székesfehérvár, conform inscripţiei de donaţie din 1031 (foto 11).

Puviala este un obiect special în rândul celor contemporane ei. Cert este că a fost confecţionată de meşteri specializaţi ai unor ateliere aflate sub autorizaţie regală sau sub protecţia arhiereului.

Cu cea mai mare probabilitate inscripţiile şi programul iconografic erau formulate de către cleric. Rândul brodat cu imagini ar fi putut fi realizat cu ocazia unui jubileu. Data brodată poate însemna simultan aniversarea a 1030- de ani a dominaţiei lui Hristos sau jubileul a 30 de ani al domniei lui Ştefan cel Sfânt.

Croiala pluvialei este un semicerc regulat, urmărind modelul pluvialelor în forma de clopot. De-a lungul axei longitudinale, partea de spate este împărţită pe segmente prin apariţia decoraţiei caracteristice pluvialelor de acest tip, în formă de Y. Aripile oblice sunt decorate cu profile de îngeraşi şi se închid perpendicular în centrul geometric al obiectului. Pe aripa verticală este reprezentată figura lui Flristos ca judecător al lumii şi Hristos Mântuitorul. Deasupra crucii apare Fecioara Maria şi figura evanghelistului Sf. loan, înconjuraţi de simbolurile celor patru evanghelişti. în partea inferioară a crucii sunt redaţi profeţi şi apostoli, iar în rândul următor sunt aşezate medalioane circulare prezentând primii martiri ai bisericii. La piciorul crucii apar figurile perechii donatoare, Sf. Ştefan şi Gizela.

Materialul din care este confecţionată pluviala este mătasea bizantină cu ornamente de rozete, păstrate doar parţial. A fost necesară efectuarea unui desen de reconstrucţie pentru a putea vedea cum arăta obiectul origininal.

Mantia transformată dintr-o pluvială prezintă o suprafaţă acoperită cu figuri brodate, aurite, sugerând un obiect de orfevrărie. Firele de mătase care susţin firele aurite, sunt albastre, roşcate şi verzui. Modul de confecţionare ne indică calitatea muncii: pe o suprafaţă de 1 cm2 erau legate 50-56 fire metalice cu mătase, respectând ţesătura.

Pregătirea broderiei a constat din planificarea compoziţiei, iar apoi din copierea planului, după care s-a trecut la realizarea desenului preliminar pe ţesătura bizantină.

Este foarte probabil ca pe stofa întinsă pe ramă să fi fost desenată mai întâi schema geometrică a compoziţiei, în care s-au aranjat figurile într-o unitate regulată. în următoarea etapă în spaţiile împărţite au fost desenate figurile alese după modele.

în 1978 mantia a ajuns din nou în Ungaria şi au fost iniţate analizele, realizate de istoricii de artă împreună cu restauratori şi investigatori biologi. Acestea au scopul de definire a tehnicii de confecţionare, a intervenţiilor anterioare şi a lipsurilor şi în acelaşi timp de a evalua starea obiectului.13

La începutul acţiunii a ieşit la iveală faptul că dimensiunile originale ale obiectului nu pot fi definite, deoarece,

13 Sipos E.: Proportions and Measurements the Making of the Chasuble. The Coronation Mantle of the Hungarian Kings: Budapest, 2005. pp. 92-107.

146