Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
urma fibrei lemnului cu sau fără distanţare, decolarea traverselor din locaşul iniţial, dezlipirea îmbinărilor efectuate prin încleiere, etc. In plus pe fondul umidităţii crescute şi a temperaturii favorabile pe suportul de lemn s-a instalat un atac masiv al insectelor xilofage ce se evidenţiază la suprafaţă prin numeroase orificii de eclozare, iar în structura lemnului prin gradul avansat de fragilizare a acestuia. în urma consumului ligninéi şi celulozei de constituţie produs de insecte în stadiul larvar, lemnul şi-a pierdut rezistenţa mecanică iniţială şi friza prezintă fracturi masive cu detaşarea suportului. în zonele traforate unde rezistenţa era mai mică se observă lipsuri numeroase de elemente decorative. La partea inferioară friza prezintă pe toată lungimea fragmentului lipsuri mari din suportul original care s-a pierdut în urma unor şocuri mecanice sau pur şi simplu sub propria greutate a iconostasului. Degradările sunt de proporţii şi ca urmare a faptului că la cutremurul din 1977 peste iconostas s-a prăbuşit o parte din bolta altarului; în urma şocului produs, din cele două frize cu icoane praznicare au mai rămas doar câteva fragmente (martor). Pe spatele suportului se remarcă o intervenţie anterioară de protejare a lemnului prin aplicarea unei vopsele de ulei cu scopul de a inhiba atacul activ al insectelor xilofage (foto 2. a-b). Total necorespunzătoare această intervenţie a menţinut excesul de umiditate acumulat de lemn în timp, îngreunând evaporarea apei şi facilitând pe fondul materialelor de natură organică din substrat, activarea atacului insectelor. Acestea au consumat total lemnul de constituţie ce se evidenţiază prin aspectul spongios specific al suportului. Repictarea versoului aplicată direct peste depunerile de murdărie fără o curăţare prealabilă a facilitat dezvoltarea unui atac biologic combinat cu fungi care au consumat prin metabolizare celuloza din structura lemnului. Pe lângă repictare sunt evidente şi alte interveţii ulterioare necorespunzătoare constând în: chituiri pe formă pentru disimularea zonei de desprinderea elementului decorativ ce au folosit materiale incompatibile cu starea avansată de fragilizare a lemnului, în speţă chituri pe bază de soluţii de clei cu concentraţie mare. Chiturile au fost efectuate defectuos, încălecau stratul pictural original şi nu respectau forma iniţială a elementului ce lipsea, în plus după uscare ele au tensionat suplimentar lemnul aferent fragilizat şi aveau un aspect inestetic. în zonele lacunare de unde lipseşte stratul pictural sunt evidente diferenţele de nivel ale suportului original fragilizat; şi pe ancadramentul icoanei cu „Sf. Mahramă” este vizibilă pânza de maruflare folosită în tehnica de realizare originală pentru asigurarea unei fisuri preexistente a scândurii. Propuneri de tratamente aferente formelor de degradare identificate La suportul de lemn: — îndepărtarea materialelor necorespunzătoare de la chituirile anterioare;- îndepărtarea repictării de pe versou;- consolidarea fragmentelor fracturate şi distanţate prin îmbinare asigurată;- înlocuirea traversei lipsă cu una confecţionată din lemn nou;- completarea elementelor decorative lipsă cu elemente reconstituite din chituri fixate pe schelet de lemn nou;- completarea lipsurilor masive prin parchetare;- consolidarea suportului fragilizat prin impregnare;- completarea lipsurilor de mici dimensiuni prin chituiri diferite compatibile. La stratul pictural:- desprăfuire;- îndepărtarea depunerilor aderente;- completarea lipsurilor prin chituire stratificată, inclusiv a orificiilor de zbor de pe forma sculptată, de pe icoane, de pe zonele completate cu lemn nou;- integrarea cromatică diferenţiată: trattegio pe formă, velatură şi rittoco la uzuri şi orificii şi craheluri distanţate. Derscrierea metodologiei de intervenţii la suportul de lemn în vederea consolidării suportului original grav afectat de o multitudine de factori de degradare, s-a stabilit ordinea intervenţiilor de restaurare conform propunerilor de tratament formulate după analiza stării de conservare care, au urmărit prioritar redarea rezistenţei mecanice a suportului, reconstituirea fonnei originale în funcţie de martorii existenţi şi nu în ultimul rând facilitarea operaţiilor de restaurare ce urmau a fi efectuate la stratul pictural. în acest scop s-a stabilit metodologia de intervenţie care a ţinut cont de: compatibilitatea materialelor, reversibilitatea parţială sau integrală a operaţiilor şi aspectul estetic final al lucrării. Intervenţiile de restaurare propuse nu au urmărit redarea funcţiei originale a obiectului şi au fost efectuate etapizat urmărindu-se în primul rând stabilizarea frizei la factorii de microclimat şi stoparea degradărilor active. Suportul a fost întregit şi consolidat prin îmbinarea elementelor fracturate şi detaşate, operaţia având ca scop:- reconstituirea formei şi dimensiunilor originale a fragmentelor de friză- crearea unei noi rezistenţe mecanice a ansamblului- stabilitatea intervenţiei în timp la condiţiile de micro climat (diferenţele de temperatură şi umiditate)- compatibilitatea cu intervenţiile ulterioare de restaurare a stratului pictural aferent. Materialele propuse pentm această operaţie au fost următoarele: adezivi şi lianţi organici (clei de oase), dibluri din lemn de tei, chituri compuse din: soluţie de clei de oase, praf de cretă purificată, mmeguş fin din lemn de tei, bastoncini, hârtie abrazivă de granulaţii diferite (100 până la 400). 142
