Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
Intervenţii specifice în cazuistica restaurării frizei fragmentare de iconostas de la mănăstirea Bistriţa Cornelia Bordaşiu Friză fragmentară de iconostas cu icoane prăznicare de la mănăstirea Bistriţa1 Fragmentul provine din friza cu icoanele ce reprezintă patimile lui Iisus Hristos, mai precis, extrema dreaptă din axul median al iconostasului. Din totalul de şase icoane exemplificăm cu icoana „Sf. Mahramă” şi icoana „Biciuirea lui Hristos” (foto 1). Suportul original al frizei a fost confecţionat dintr-o scândură masivă de lemn de tei. Dulapul iniţial din care a fost confecţionată avea o grosime de aproximativ 5 cm; o lăţime de 34 cm şi o lungime de care nu poate fi determinată din lipsa unor repere originale. Scândura debitată iniţial mecanic a fost prelucrată ulterior manual, se observă pe spate urmele de finisare din teslă. Zonele rezervate icoanelor cvadrilobate - riniforme au fost degroşate din grosimea scândurii sub nivelul decoraţiei sculptate şi traforate care alternează cu icoanele. Câmpul icoanei este uşor bombat la centru iar chenarul este decorat cu panglică frântă într-o manieră specifică barocului, ce se termină în volută la partea superioară şi inferioară a icoanei. Aceasta este subliniată la rândul ei de un vrej ale cărui jumătăţi de frunze sunt sculptate într-un plan supraînălţat faţă de panglica ce conturează imaginile icoanelor, în pasul dintre icoane de cca. 15 cm elementele decorative traforate sunt dispuse simetric faţă de un ax vertical ce se detaşează din planul de fundal al frizei de culoare roşie cu aproximativ 3 cm. Decoraţia este subliniată în axul vertical de lalele susţinute de butoni - motiv de asemenea specific stilului baroc - care alternează cu cârcei ce continuă simetric vrejul de pe cadrul icoanei. Icoana cu „Sf. Mahramă” ce marca axul vertical median al iconostasului este supradimensionată: aproximativ 34 cm în lăţime şi 59 cm în lungime, faţă de restul icoanelor din friză de circa 34 cm în lăţime şi 38 cm în lungime. Atât decoraţia sculptată cât şi icoanele sunt aşezate transversal pe direcţia fibrei lemnului. Partea decorativă este poleită diferenţiat cu foiţă metalizată de aur şi argint ceea ce dă un plus de opulenţă ansamblului frizei de unde decoraţia se detaşează (iese în faţă) evident. Conform observaţiilor micro stratigrafice se remarcă cele două metode de realizare a stratului pictural: prin poleirea părţii decorative şi tehnica diferită de realizare 1 Comuna Ştefan Cel Mare, jud. Bacău a icoanelor la care s-a folosit o tempera grasă. Poleirea s-a realizat peste o grunduire prealabilă în două straturi a decoraţiei sculptate peste care a fost pensulat un strat de bolus de culoare roşu englez, folosit pentru fixarea foiţei de aur şi argint care reprezintă evidente unne de polisare şi care a fost protejată ulterior cu un strat de şellak neuniform distribuit prin pensulare (se remarcă scursurile) pe formă. Probabil peliculizarea de protecţie s-a efectuat la final după ce elementele iconostasului au fost montate la verticală. în ceea ce priveşte tehnica de lucru a icoanelor sunt evidente diferenţele stilistice faţă de icoanele tradiţionale care mai păstrează maniera bizantină de lucru. Tehnica de lucru este total alta, personajele sunt prezentate într-o manieră mult mai liberă ce pune în valoare dinamismul compoziţiei, dat de mişcarea uneori forţată, exagerată a braţelor şi picioarelor ce este subliniată o dată în plus de draperiile fluturânde. De asemenea sunt evidente anumite stângăcii în realizarea ce urmărea să dea expresivitate portretelor: ochii supradimensionaţi, disproporţii anatomice şi grimase. Personajele au portretele miniaturizate, draperiile prezintă cute redate contrastant faţă de tonul local, şi modelul formei este realizat într-o manieră naturalistă. Compoziţia este redată pe un fundal arhitectural realizat în tonuri gri-albăstrui neutre cu contururi ce sugerează o perspectivă stângace. Culorile pastelate: rozuri, griuri, albastru deschis sunt aplicate într-o manieră lisă cu un liant mai gras ce se apropie de tehnica picturii în ulei. Icoanele trec în plan secundar faţă de decoraţia somptuoasă. Această tehnică de lucru iniţială cu deficienţe, a cauzat în timp sub acţiunea unei multitudini de factori forme specifice de degradare care vor fi analizate în continuare diferenţiat. Analiza stării de conservare a suportului (fig. 1.) Suportul de lemn original dintr-o singură scândură s-a tensionat în numeroase rânduri sub acţiunea diferită a factorilor de microclimat — temperatură şi umiditate oscilante. Lemnul fiind un material higroscopic are tendinţa de a-şi găsi echilibrul higric, el absoarbe şi elimină alternativ excesul de umiditate provenind din mediul ambiant. Fibra lemnului se contractă şi se decontractă în mod diferit în funcţie de structura sa (alburum şi lemnum) şi pe urma inelelor de creştere anuală. Aceste contracţii produc tensionarea fibrei cu modificarea dimensiunilor şi planeităţii iniţiale care au diferite forme de manifestare ca: fisuri pe 141