Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)

Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése

Intervenţii specifice în cazuistica restaurării frizei fragmentare de iconostas de la mănăstirea Bistriţa Cornelia Bordaşiu Friză fragmentară de iconostas cu icoane prăznica­­re de la mănăstirea Bistriţa1 Fragmentul provine din friza cu icoanele ce reprezintă pa­timile lui Iisus Hristos, mai precis, extrema dreaptă din axul median al iconostasului. Din totalul de şase icoane exemplificăm cu icoana „Sf. Mahramă” şi icoana „Biciu­irea lui Hristos” (foto 1). Suportul original al frizei a fost confecţionat dintr-o scândură masivă de lemn de tei. Dulapul iniţial din care a fost confecţionată avea o grosime de aproximativ 5 cm; o lăţime de 34 cm şi o lungime de care nu poate fi deter­minată din lipsa unor repere originale. Scândura debitată iniţial mecanic a fost prelucrată ul­terior manual, se observă pe spate urmele de finisare din teslă. Zonele rezervate icoanelor cvadrilobate - riniforme au fost degroşate din grosimea scândurii sub nivelul de­coraţiei sculptate şi traforate care alternează cu icoanele. Câmpul icoanei este uşor bombat la centru iar chenarul este decorat cu panglică frântă într-o manieră specifică barocului, ce se termină în volută la partea superioară şi inferioară a icoanei. Aceasta este subliniată la rândul ei de un vrej ale că­rui jumătăţi de frunze sunt sculptate într-un plan supraî­­nălţat faţă de panglica ce conturează imaginile icoanelor, în pasul dintre icoane de cca. 15 cm elementele decorative traforate sunt dispuse simetric faţă de un ax vertical ce se detaşează din planul de fundal al frizei de culoare roşie cu aproximativ 3 cm. Decoraţia este subliniată în axul vertical de lalele sus­ţinute de butoni - motiv de asemenea specific stilului ba­roc - care alternează cu cârcei ce continuă simetric vrejul de pe cadrul icoanei. Icoana cu „Sf. Mahramă” ce marca axul vertical me­dian al iconostasului este supradimensionată: aproximativ 34 cm în lăţime şi 59 cm în lungime, faţă de restul icoane­lor din friză de circa 34 cm în lăţime şi 38 cm în lungime. Atât decoraţia sculptată cât şi icoanele sunt aşezate transversal pe direcţia fibrei lemnului. Partea decorativă este poleită diferenţiat cu foiţă metalizată de aur şi argint ceea ce dă un plus de opulenţă ansamblului frizei de unde decoraţia se detaşează (iese în faţă) evident. Conform observaţiilor micro stratigrafice se remar­că cele două metode de realizare a stratului pictural: prin poleirea părţii decorative şi tehnica diferită de realizare 1 Comuna Ştefan Cel Mare, jud. Bacău a icoanelor la care s-a folosit o tempera grasă. Poleirea s-a realizat peste o grunduire prealabilă în două straturi a deco­raţiei sculptate peste care a fost pensulat un strat de bolus de culoare roşu englez, folosit pentru fixarea foiţei de aur şi ar­gint care reprezintă evidente unne de polisare şi care a fost protejată ulterior cu un strat de şellak neuniform distribuit prin pensulare (se remarcă scursurile) pe formă. Probabil peliculizarea de protecţie s-a efectuat la final după ce ele­mentele iconostasului au fost montate la verticală. în ceea ce priveşte tehnica de lucru a icoanelor sunt evidente diferenţele stilistice faţă de icoanele tradiţiona­le care mai păstrează maniera bizantină de lucru. Tehnica de lucru este total alta, personajele sunt prezentate într-o manieră mult mai liberă ce pune în valoare dinamismul compoziţiei, dat de mişcarea uneori forţată, exagerată a braţelor şi picioarelor ce este subliniată o dată în plus de draperiile fluturânde. De asemenea sunt evidente anumi­te stângăcii în realizarea ce urmărea să dea expresivitate portretelor: ochii supradimensionaţi, disproporţii anato­mice şi grimase. Personajele au portretele miniaturizate, draperiile prezintă cute redate contrastant faţă de tonul local, şi modelul formei este realizat într-o manieră na­turalistă. Compoziţia este redată pe un fundal arhitectural realizat în tonuri gri-albăstrui neutre cu contururi ce suge­rează o perspectivă stângace. Culorile pastelate: rozuri, griuri, albastru deschis sunt aplicate într-o manieră lisă cu un liant mai gras ce se apro­pie de tehnica picturii în ulei. Icoanele trec în plan secun­dar faţă de decoraţia somptuoasă. Această tehnică de lucru iniţială cu deficienţe, a cau­zat în timp sub acţiunea unei multitudini de factori forme specifice de degradare care vor fi analizate în continuare diferenţiat. Analiza stării de conservare a suportului (fig. 1.) Suportul de lemn original dintr-o singură scândură s-a ten­sionat în numeroase rânduri sub acţiunea diferită a facto­rilor de microclimat — temperatură şi umiditate oscilante. Lemnul fiind un material higroscopic are tendinţa de a-şi găsi echilibrul higric, el absoarbe şi elimină alternativ excesul de umiditate provenind din mediul ambiant. Fibra lemnului se contractă şi se decontractă în mod diferit în funcţie de structura sa (alburum şi lemnum) şi pe urma inelelor de creştere anuală. Aceste contracţii produc ten­sionarea fibrei cu modificarea dimensiunilor şi planeităţii iniţiale care au diferite forme de manifestare ca: fisuri pe 141

Next

/
Thumbnails
Contents