Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
1651 din Anglia, Thomas Violet, inspectorul trefilorilor de aur şi argint englezi, a cerut socoteală maistrului Bradboum, considerat om de încredere al reginei, pentru că acesta a folosit cupru (fir pe bază de cupru) la dantela de argint a unei doamne onorabile, precum şi la haina şi mantia lordului Carlisle.2lAceste fire ieftine nu sunt frecvente nici pe textilele bisericeşti. Şi prin calitatea firului central se manifestă că nu le considereau prea valoroase: de exemplu ub decret regesc din 1586 a interzis în Franţa folosirea mătăsii drept fir central la aceste fire de aur sau argint „false”, doar aţa (de in?) era admisă.22 Dar se pare că decretul nu a fost sau nu peste tot a fost respectat, întrucât monetăria de la Lyon a adus o hotărâre similară în 1688 interzicând folosirea concomitentă a firelor false cu cele adevărate (adică din argint aurit, respectiv din argint).23 Petraschek-Heim citează un ordin austriac de mai târziu, din 1754, care impune utilizarea firelor de in sau a aţei obişnuite în cazul firelor de Leon, adică de cupru.24 * Cele descrise mai sus ne arată şi faptul că la datarea acestor fire, calitatea firului central în sine nu poate fi decisiv. Desigur, în cazul oricărei variante este valabil că tehnica de manufactură s-a modificat de-a lungul timpului, devenind mai rafinată sau din contră, mai grosieră. Tehnica de confecţionare a firelor pe bază de cupru şi metode simple de indentificare a acestora Pe baza surselor scrise păstrate şi a investigaţiilor ştiinţifice vom încerca o reconstruire a tehnicii de confecţionare a firelor pe bază de cupru. Sursele folosite de-a lungul acestor cercetări sunt surse scrise din acea epocă, în general diferite enciclopedii, dicţionare, compilaţii de tipul manualelor, care au fost editate în Europa de la sfârşitul secolului al 17-lea , mai întâi în Franţa, Germania, apoi în în Anglia. Articolele acestora în general nu erau scrise de oamenii de specialitate ai acestor domenii şi descrierile se adresează mai puţin oamenilor de specialitate, ci mai degrabă publicului larg, celor interesaţi. Acelaş lucru este valabil şi în cazul acelor opere italiene din secolul 16—17, care de altfel erau considerate lucrări de specialitate (deşi nu dedicate prelucrării metalelor, şi în special nu confecţionării firelor), din care ne-am inspirat deasemenea foarte mult. Nici specialiştii care au efectuat investigaţiile ştiinţifice nu au avut/nu au experienţă practică în confecţionarea acestor elemente decorative, care se pot considera obiecte de giuvaerie specială. Inexactităţile provenite din această situaţie - sperăm că - se vor putea coriga pe baza rezultatelor unor eventuale experimente de reproducere ulterioare. Cunoaşterea tehnicilor de manufactură a acestor fire uşurează identificarea lor, respectiv interpretarea rezulta21 Glover 1979, 11. 22 Ordonanţa regelui francez, Henri al III-lea este citat de Savary (Savary des Bruslons 1750, Voi. 2, 1596) 23 Jugement de la Monnoye de Lyon 1688 24 Ordonanţă din 1754, in Codex Austriaca, Anm. 4, 914. vezi. Petraschek-Heim 1979/1980, 166. telor analizelor simple microscopice, microchimice sau cu aparatură complexă. Această sinteză încearcă totodată să vină în ajutorul acelora care cor să studieze sistematic aceste fire sau doar ocazional în cazul câte unei textile. „Colecţia” nu este nicidecum completă, în special analiza firelor din secolele 18-20, respectiv cercetarea şi studierea descrierilor tehnice de confecţionare poate identifica în viitor multe alte variante. Firele pe bază de cupru vor fi studiate în structurarea următoare, bazată pe compoziţie: cupru aurit, cupru argintat, cupru argintat şi apoi aurit, alamă, cupru acoperit cu alamă şi alte fire pe bază de cupru identificate la textilele din secolele 19-20. în cadrul acestor grupări principale vom trata separat diferitele tehnici de confecţionare. în cazul fiecărui tip de fir prezentat vom indica mai întâi sursa (descriere contemporană, rezultat de analiză, date din litereatura de specialitate, etc.), pe baza cărora am încercat reconstruirea tehnicii de confecţionare. Pentru o înţelegere mai bună a diferitelor etape de prelucrare, am inserat ilustraţii simple. La fiecare variantă descriem pe scurt cel mai timpuriu şi cel mai recent exemplu, dacă avem asemenea cunoştinţe. Rezultatele analizelor provin parţial din cercetări proprii, parţial din publicaţii din străinătate. în urma acestora descriem posibilităţile simple de identificare a diferitelor variante principale, cum ar fi cupru aurit, cupru argintat, etc, indiferent de tehnica de realizare, cum ar fi de exemplu tehnica de aurire sau de argintare a cuprului. Metodele microchimice clasice sau metodele de microscopie optică de cele mai multe ori nu sunt adecvate pentru identificarea exactă a stratigrafiei sau în cazul aliajelor, pentru identificarea calitativă şi cantitativă a diferitelor elemente de aliere, dar sunt adecvate pentru identificarea tipului de bază, a principalelor materiale, a structurii stratificate a sârmei sau a benzii. (Nu se poate decide de exemplu tehnica de argintare în cazul unui cupru argintat, dar putem deosebi că este vorba de un cupru argintat şi nu de argint masiv.) Despre tehnicile de identificare morfologică şi despre analizele materialelor care se pot efectua cu uşurinţă în laboratorul de restaurare am discutat detaliat într-un articol precedent. 3 De aceea în studiul de faţă vom prezenta doar acele caracteristici principale ale firelor de cupru care se pot studia la microscop optic şi testele microchimice necesare identificării. Precizăm încă de acum că înainte de prelevarea probelor este necesară studierea atentă a întregii textile cu ajutoruş unei şupe sau al unui microscop. Astfel se poate deduce în majoritatea cazurilor dacă avem de-a face cu reparaţii ulterioare sau cu fire originale, respectiv se poate alege locul, de unde se pot preleva probele cele mai relevante cu invazivitate minimă. Nu vom dezbate metodele de investigare cu aparatură complexă, care sunt adecvate pentru o cunoaştere mai profundă a tehnicii de elaborare. Apelarea la acestea este necesară în cazurile, când se caută răspunsuri la întrebări legate de istoria tehnicii sau de istoria artei, respectiv în cazurile, 25 Járó 2004b, 74-77 127
