Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)

Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése

Con fecţionarea firelor metalice până la apariţia firelor pe bază de cupru - scurt istoric

In lipsa datelor scrise privind tehnica de confecţionare şi a însemnărilor contemporane firelor metalice, respectiv în lipsa rezultatelor investigaţiilor necesare, în prezent nu se poate stabili o „cronologie” a firelor metalice, nu se poate identifica începutul şi sfârşitul intervalului de timp în care au fost utilizate acestea şi foarte probabil nici în viitor nu vom avea posibilitatea aceasta. (Acelaşi lucm e valabil şi privitor la definirea originii lor.) Confecţionarea anumitor tipuri de fire era practicată timp îndelungat în paralel în mai multe ateliere, de multe ori în regiuni îndepărtate între ele, tehnicile erau de obicei păstrate în secret, iar produsele finite erau larg răspândite de către comercianţi. La câte o textilă uşor databilă, în special dintre cele mai valoroase, pe care le foloseau timp de decenii, le reparau, apoi le păstrau ca şi comori, de multe ori pot apărea fire din epoci diferite, îngreunând datarea anumitor tipuri pe anumite perioade. Odată cu înmulţirea metodelor de investigare ştiinţifice se poate întocmi totuşi o periodizare aproximativă a firelor metalice cele mai frecvente. Cu timpul, această cronologie poate deveni din ce în ce mai exactă şi poate ajuta datarea textilelor decorate, altfel greu databile.

în continuare vom încerca - pe baza cunoştinţelor actuale - să trecem în revistă ce tipuri de metale sau combinaţii de metale au fost cel mai frecvent folosite în Europa în diferite epoci la confecţionarea firelor metalice înainte de apariţia firelor pe bază de cupru.

în cele ce urmează ne vom referi cu termenul de fir metalic în general la toate decoraţiunile realizate din fire de metal sau compuse din metal şi material organic. Firele de metal se compun din două elemente morofologice de bază: banda şi sârma cu secţiunea circulară (sau aproape pătrată).

La începuturi8 benzile, respectiv sârmele de metal cu care se broda sau din care se ţeseau textilele, erau confecţionate din aur, argint sau aliajele acestor metale preţioase, dar încă de prin secolul al 10-lea a apărut şi banda de argint aurit. ’ Fâşiile largi de câteva zecimi de milimetru erau tăiate din plăci sau folii de metal subţiri de câteva sutimi de milimetru, apoi le împleteau cel mai frecvent în jurul firelor de mătase sau mai rar în jurul firelor de in (miez textil), uşurând astfel ţeserea, respectiv brodatul. în cazul benzilor din argint aurit, aurul apărea doar pe una din feţele benzii de argint (foliile de argint erau aurite doar pe o parte10), dar după ce erau împletite în jurul miezului textil, acestea păreau de aur. în această perioadă timpurie sârmele din metal preţios cu diametral

7 Vezi de ex. Járó 2002a, respectiv Járó 2003b

8 Nu avem date privind introducerea firelor metalice în decorarea textilelor. Probabil una dintre cele mai timpurii referiri la această tehnică a artelor textile se găseşte în Biblie: Exod 39, 2-3 (cca. sec. 13 î.Cr.)

9 Pe baza datelor investigaţiilor până în prezent, vezi de ex. Hoke, Pertraschek-Heim 1977; Járó et al. 1990 etc.

10 Vezi descrierea lui Theophilus Presbyter din sec. al 12-lea: Theophilus (sec. al 12-lea.) 1986, cartea a 3-a, LXXVI., respectiv numeroase date de analiză

de una-două zecimi de milimetru erau foarte rar folosite la decorarea textilelor.11 în secolele 11-12 erau folosite în paralel aurul, argintul, aliajele acestora şi benzile de argint aurite pe o parte. După cunoştinţele noastre de până azi, începând din secolul al 13-lea aurul nu mai apare de sine stătător ca material de bază pentru fibre metalice, cel puţin în arta textilă europeană. în secolele următoare firele de culoarea aurului erau confecţionate din argint aurit, iar cele argintii din argint şi tot aceste metale preţioase vor apărea cel mai frecvent şi pe firele combinate din metal şi material organic (piele, hârtie, membrane de origine animală).'" Din secolul al 14-lea datează acele textile importate în Europa probabil din Asia, ale căror fire metalice au fost obţinute prin aplatizare prin ciocănire sau laminare din sârmă de argint aurit.11 12 13 Astfel stratul de aur este prezent pe ambele feţe ale benzilor de argint. După cunoştinţele noastre de până acum, această tehnică s-a răspândit în manufacturile europene abia la sfârşitul secolului al 16-lea.14 Aşadar cele două tipuri de aurire ale argintului au coexistat timp îndelungat şi uneori se pot întâlni împreună în cadrul aceleaşi textile.15

Pe baza unor surse scrise şi a unor investigaţii se poate afirma că din secolul al 15-lea - cel puţin în Europa - începe să fie folosit şi cuprul în confecţionarea firelor metalice. Un decret din 1423 dat de regele englez Henric al Vl-lea ameninţă cu pedeapsă pe toţi cei care amestecă „aurul sau argintul de Cipru” sau „aurul de Luca”16 cu „Latonul Spaniol” (alama spaniolă)17 şi oferă spre vânzare produsele, broderiile decorate cu acestea înşelând astfel subalterii.18Se cunosc câteva piese textile datate pe această perioadă, la care decoraţia a fost realizată din fire de cupru.19 Firele de cupru erau folosite (şi sunt şi astăzi) în paralel cu firele din metale preţioase. Sârmele rar, în schimb benzile de cupru erau deseori împletite în jurul unui miez textil, la fel ca şi cele din metale preţioase. Aceste fire apar în primul rând pe broderii şi ţesături mai puţin valoroase, pe stofe, decorând portul şi căminele clasei mijlocii. în rândul aristocraţiei acestea erau utilizate doar la piese destinate utilizării de scurtă durată (ocazionale, ex. costume de teatru)20, dar pe hainele nobilimii apar foarte rar. De exemplu, conform unui document din

11 Vezi ex. Geijer 1938, 68-74; Járó 2004a, 313-314.

12 Vezi Indictor et al. 1989; Darrah 1989/90, 60., etc.

13 Date nepublicate

14 Bergstrand et al. 1999; Járó 2003b, 30-33

15 Tóth, Járó 1992, 65-68.

16 „aurul şi argintul de Cipru”, respectiv „aurul de Luca” erau în acea perioadă denumiri ale firelor metalice de calitate inferioară, probabil din argint aurit şi argint.

17 După consideraţia lui Stewart, „Spanish Lanton” era probabil un aliaj de cupru (Stewart 1891,15.)

18 Stewart 1891, 14-15.

19 Vezi von Wilckens 1958, 32 (Nr. cat. 66) sau Járó 2002b, 57.

20 S-au păstrat chitanţe din 1613, care menţionează cantităţi mari de dantele de cupru cumpărate pentru costume teatrale. Costumele au fost purtate la carnavalul organizat cu ocazia nunţii fiicei regelui Iacob I al Angliei, Elisabeth. S-au păstrat chitanţe şi din perioada 1593-1602, care fac referire la dantele de cupru cumpărate de actori, la Londra. (Despierres 1866, 37^14, respectiv 77, in Levey 1983, ref. 47 şi 48)

126